Pitorescul de la Medicină Veterinară

Bucăți din satul Iacobeni au fost aduse pe pînză în Sala de Mar­mu­ră a Facultății de Medicină Vete­ri­na­ră din cadrul Universității de Agronomie și Medicină Veteri­na­ră „Ion Ionescu de la Brad” cu pri­lejul epoziției „Natură și cu­loa­re-peisaje”. Pe 23 octombrie a avut loc vernisajul acesteia în care a pre­zentat pictorul Liviu Suhar ală­turi de prof. univ. dr. Liviu Miron, de­canul Facultății de Medicină Ve­te­rinară.

Griul și albul sălii au prins viață prin culorile vii ale celor peste 20 de tablouri realizate de pictori ro­mâni precum Valentin Sava, Cons­tantin Neamţu, Vasile Crăiţă Mân­dră, Constantin Catargiu, Ate­na Elena Simionescu. Acestea au fost pictate în timpul taberei de crea­ție din satul Iacobeni, Suceava. Li­viu Suhar împreună cu soția sa, foști profesori la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, au înființat în urmă cu trei ani aso­ciația „Artă și Educație”, în care artiștii stăteau timp de 10-12 zile în sat și îl transpuneau pe pînză. „Toate lucrările de aici sînt trans­fi­gurări ale personalității fiecarui artist, în timpul în care ei au venit în cele trei ediții. Tema peisajului nu e tratată la modul general, ci este legată de acel loc”, spune Li­viu Suhar. Astfel că am putut pri­vi satul natal al pictorului din multe perspective, „din avion”, sau cu lupa pe o floare.Tot pitorescul e prins în prim plan în lîna unor mi­oare albe, în grajduri cu cai sau în libertatea norilor, pe care îi relie­fea­ză cu pensula fostul profesor. Inițial, cei care au fost provocați să ia parte la acest proiect au pictat cîte două tablouri, unul rămî­nînd la Primăria din Iacobeni, iar unul fiind plimbat la diferite ex­pu­neri. Deși prima expoziția a avut loc la Muzeul Unirii, aceasta este prima în care sînt prezente lu­crări din cele trei simpozioane desfășu­rate pînă acum.

La final, prezentatorii transmit salutări tuturor pictorilor stigîndu-le numele. Valentin Sava, pre­zent în sală, se ascunde în spatele unei boxe. Gazdele îl trec pe listă ca absent, dar acesta ridică mo­dest o mînă, iar două doamne elegante se dau la o parte din calea privirilor pentru a le ajuta să ajun­gă la bărbatul cu șapca aproape trasă pe ochi. Schițează un zîmbet vinovat cînd organizatorii îi tră­dea­ză în public pasiunea sa de a picta trenuri. Iar de după ta­blo­ul lui cu o locomotivă, frunzele toam­nei de Iași completează tablourile din Iacobeni.