Concertul de Anul Nou, însuflețit sub ochii manechinelor din vitrine

Concertul anual de Anul Nou al Filarmonicii de Stat „Moldova” din Iași s-a ținut și anul acesta în Atrium Palas Mall, pe 9 ianuarie, începînd cu ora 19.00. Sute de ieșeni și-au lăsat grijile acasă, adunîndu-se sub cupola modernă, pentru a simți ritmuri vechi de zeci de ani. Dirijorului Flo­rin Totan i-a revenit rolul de călăuză a orchestrei simfonice pe cărările muzicii și de îndrumător al publicului spre notele crestate pe portative.

Încăperea uriașă este învăluită de o forfotă de nestăvilit. Oamenii s-au înghesuit pe scaune, în jurul scenei și la primul nivel al centrului comercial. De la balustrada de sticlă, zeci de ochi cuprind locașul cu ochii și așteaptă să înceapă concertul. Pe ritmurile valsului „Viață de artist”, semnat de compozitorul austriac Johann Strauss și scos la lumină de bagheta dirijorului, un tată se lea­gănă cu fetița lui de cîteva luni în brațe. Micuța, speriată de furtuna de sunete care o învăluie, a făcut ochii mari, apoi s-a cuibărit timidă în bra­țele părintelui ei.

„Cea mai bună orchestră din Ro­mânia”, conform cuvintelor dirijorului, se pitea după instrumente și stative cu partituri în timpul concertului, iar după fiecare cîntec se ridica să se bucure de aplauzele publicului. Membrii mai tineri ai orchestrei făceau ochii mari și se uitau în jurul lor, parcă încercînd să se convingă că ei sînt cei aplaudați. La finalul melodiilor, toate arcușurile șfichiu­iau aerul în semn de victorie.

Războinicii sunetelor puternice

În timp ce dirijorului mișca energic și atent mîinile, degetele ins­tru­mentiștilor mîngîiau cu finețe corzile vioarelor sau violoncelului ori se o­dihneau pe suprafețele străluci­toa­re ale tromboanelor. Înainte de a di­rija un nou vals semnat de Strauss, ma­estrul a invitat doamnele „să valse­ze” sub ploaia de sunete care năvă­leau din instrumente și se ciocneau în eter. Emoțiile stîrnite de avalanșa de note muzicale se simțeau din ce în ce mai acut în rîndul spectatorilor ale căror gînduri dansau deja pe portative imaginare.

Sub rafalele sunetelor, unii pă­rinți alergau după copiii care au pus de-un joc de-a fuga în aglomerația de oameni. În dreapta scenei, un grup de bătrîni era angajat într-o discuție foarte aprinsă, reușind să tulbure cîntecul care a cucerit deja mințile as­cultătorilor. Cînd oamenii și-au dat seama că deranjează spectacolul, au încetat discuțiile, plecînd capetele în fața instrumentelor masive din fața lor. „Ieșiți în stradă pentru o sală de concerte adecvată”, a spus dirijorul Florin Totan în timpul spectacolului, cu părere de rău pentru tinerii din fața lui, care sînt nevoiți să își valorifice pasiunea în spații alternative. A­cest lucru se întîmplă încă din 1990, de cînd Filarmonica a intrat în re­pa­rații.

În timpul cîntecelor, unii trecă­tori mergeau relaxați pe lîngă scenă, cărînd plase mari de cumpărături și comportîndu-se de parcă muzica nu ar avea niciun efect asupra lor. La fi­nalul spectacolului, sute de oameni s-au împrăștiat în mall, iar unii încă mai murmurau ritmurile melodiei de cancan, de la închiderea concertului.