S-a stins din viață profesoara Maria Carpov

Profesoara Maria Carpov s-a stins din viață săptămîna trecută, la vîrsta de 87 de ani. Aceasta va fi condusă pe ultimul drum astăzi, 14 noiembrie, la Cimitirul „Eternitatea” din Iași, la înmormîntare urmînd să participe atît familia și apropiații acesteia, cît și foștii săi colegi sau studenți.

„Doamna Maria Carpov a fost, și pot spune acest lucru măsurîndu-mi cuvintele, un adevărat savant în domeniul lingvisticii, semioticii, al comunicării interculturale și al științelor limbajului. A fost o personalitate uriașă, recunoscută atît în țară, cît și în străinătate (invitată în Franța, Elveția), să colaboreze la cercetări și să lucreze alăturii de oamenii de acolo. Pe lîngă toate acestea, doamna Carpov a fost și un mare reprezentant al francofoniei la noi; a fost cea care a militat și a luptat pentru instalarea Centrului Cultural Francez la Iași și a fost onorată cu distincția L’ordre des Palmes académiques. A fost o mare personalitate și, înainte de toate, a fost și un profesor nemaipomenit”, a menționat prof. univ. dr. Dan Stoica, profesor al Facultății de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științe ale Comuncării din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Maria Carpov a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, la secția de limbă și literatură franceză, iar în anul 1955 a devenit asistentă la Catedra de limba și literatură franceză a Facultății de Filologie din București. Paru ani mai tîrziu, s-a transferat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde, în cele din urmă, a fost șefa Catedrei de limba și literatură franceză și directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării din Iași. În lucrările sale (printre care se numără și cărțile „Introducere la semiologia literaturii” – 1978, „Captarea sensurilor”- 1987, „Sfidarea normei” – 1995, „Prin text, dincolo de text” – 1999) profesoara a pus în valoare tot ceea ce în cariera sa de traducător și teoretician literar a dobîndit, reușind să realizeze studii ample, bazate pe idei neatinse, pînă atunci, de către alți cercetători români.