O nouă carte despre presa din Iași lansată la „Tafrali”

Noua carte a Emiliei Chiscop, „Presa Ieșeană de Informație (1890-1910)”, publicată la Editura „Junimea” a fost lansată vineri, 12 octombrie 2018, începînd cu ora 14.00, la librăria „Tafrali”, în cadrul evenimentului cu titlul „Amiaza cărților junimiste”. La lansare au fost prezenți, alături de autoare, lect. univ. dr. Alexandru Lăzescu, Toni Hrițac, redactor-șef la „Ziarul de Iași”, lect. univ. dr Doris Mironescu, cadru didactic la Facultatea de Litere și critic literar și istoricii prof. univ. dr. Mihai-Ștefan Ceaușu și prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, care au reprezentat Institutulde Istorie „A. D. Xenopol”.

Prof. univ. dr. Mihai-Ștefan Ceaușu, coordonatorul doctoratului care a stat la baza cărții, a prezentat lucrarea, pornind de la povestea creării ei. Pentru teza de doctorat, Emilia Chiscop analizase principalele ziare ieșene, „Evenimentul” și „Opinia”, ambele cu orientare conservatoare. Însă, la sugestia prof. univ. dr. Mihai-Ștefan Ceaușu, aceasta și-a extins cercetarea, incluzînd și publicațiile liberale. Așa a descoperit „Gazeta Moldovei”, numind-o, după comparația cu celelalte publicații, „cel mai modern ziar al vremii”. Cele cinci capitole, de la primul, care oferă o privire generală asupra presei românești și internaționale între secolele XVII-XX, pînă la capitolul de final, în care se analizează modul în care s-a raportat presa la politica de sănătate, boli infecțioase sau alcoolism, structurează cercetarea amănunțită prin care a fost trecută fiecare publicație enunțată în carte și oferă cititorului, după cum a declarat chiar profesorul Ceaușu, „informații despre presa de informație”.

Cei doi jurnaliști prezenți, lect. univ. dr. Alexandru Lăzescu, președinte al Grupului de Presă Medianet, și Toni Hrițac, redactor-șef al „Ziarului de Iași”, au abordat cartea, în dezbaterea despre viitorul presei românești ce a urmat prezentării inițiale, din punctul de vedere al meseriei pe care o practică de mai bine de 20 de ani. Toni Hrițac a subliniat linia subțire ce delimitează în ziua de astăzi jurnalismul de opinie de cel de informație și pericolul confundării celor două domenii. Vorbind despre lipsa de finanțare și preferința tot mai mare pentru informarea în mediul online, președintele Medianet a atras atenția asupra calității din ce în ce mai scăzute a informației și opiniei oferite de presa românească. Făcînd o comparație cu „New York Times”, care cere abonament chiar și pentru accesul online, Lăzescu a spus că nu crede că există în România, la momentul actual, vreo publicație care să își permită să ceară bani pentru conținutul oferit. Pe de altă parte, lect. univ. dr. Doris Mironescu a analizat presa din acea vreme din punct de vedere literar, punînd accentul pe redacțiile la care lucrau scriitori, dînd exemplu munca jurnalistică a lui I. L. Caragiale și Mihai Eminescu.

Emilia Chiscop a vorbit pe larg despre perioada doctoratului și despre cum a ajuns să dezvolte teza într-o carte, subliniind faptul că, deși jurnalismul continuă să fie identitatea ei formațională, „Presa Ieșeană de Informație (1890-1910)” nu putea fi realizată decît îmbinînd cunoștințele istorice cu experiența din domeniul presei scrise. „Este rezultatul unui jurnalist cu formație istorică”, a concluzionat autoarea discursul. Absolventă a unui masterat în politici de dezvoltare internațională la Duke University și coordonatoare, în prezent, a programelor educaționale din „Duke Initiative for Science and Society”, Emilia Chiscop a fost jurnalistă la „Ziarul de Iași”, unde încă mai colaborează la rubrica de opinie.