Iașul a scuturat praful de pe istoria Unirii

Pe 30 noiembrie, începînd cu o­ra 12.00, la Muzeul Unirii din Iași a avut loc o dezbatere pe tema „Co­me­morarea Marii Uniri în România contemporană: educație istorică, pe­treceri cîmpenești sau festivism po­liticianism?”. Aceasta a fost organizată de către Societatea Cronos în colabo­rare cu Facultatea de Istorie a U­ni­ver­sității „Alexandru Ioan Cu­za” (UAIC) din Iași.

Seria de prelegeri a fost deschisă de către Paul Nistor, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xe­no­pol”, care a spus că „trăim vremuri confuze, în care societatea și-a pierdut reperele, schimbînd toleranța cu dispute între partide și oameni”.

Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei de la UAIC a afirmat că „este fals că unificarea României s-a creat la Pa­ris în 1920, cînd unirea a fost re­cu­nos­cută pe plan internațional. Ea s-a produs în 1918, chiar dacă nu am putut cuprinde toți românii din toate colțurile, însă nu s-a dorit să intrăm în conflict cu țările vecine, tocmai pentru a nu anula tratatul din august 1916”.

Acesta a insistat pe faptul că eve­n­­imen­tul din 1918 „este cel mai im­por­tant moment al neamului nostru care a con­dus la unificarea României Mari” fiind un proces european is­to­ric de reașezare a frontierelor și de com­pletare a statelor naționale. Pro­fe­so­rul a susținut că etapa de finalizare a vi­su­lui național s-a datorat unei îm­ple­tiri favorabile de factori interni și ex­­terni, care a reflectat solidaritatea nea­mului românesc. Prof. Agrigo­ro­­a­­­ei a a­preciat că ziua 1 Decem­bri­­e are și o însemnătate diplomatică. În a­cest sens, el a trecut în revistă contextul is­toric din 1917 cînd a avut loc sem­na­rea tra­tatului de către Gu­ver­nul Bră­ti­­anu cu Puterile Centrale, prin care se re­cu­noș­teau drepturile asu­­pra te­ri­to­ri­ilor de sub ocupația austro-un­ga­ră.

Alți români de peste Prut

În continuare, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu de la Academia Română a dezbătut problematica uni­rii în contextul actual. Acesta a fost de părere că, în prezent, unirea Ba­sa­rabiei cu România reprezintă o for­ța­re a realității, deși „nu este nimic rău în a ne pretinde dreptul”. Aflîndu-ne în preajma marilor puteri, ele „nu au sentimente în ceea ce privește în­de­pli­nirea idealului românesc, ci doar interese”. Profesorul a apreciat că „Ro­­­mâ­nia nu mai reprezintă magnetul pentru românismul de astăzi”, că „nu am știut să ne descurcăm” și că ro­mâ­nii din Basarabia nu mai sînt ace­iași „pe care i-am pierdut în 1940”.

Dez­ba­terea a fost încheiată de că­tre cercetătorul Paul Nistor, care a a­mintit publicului că ziua de 1 De­cem­brie nu e numai un prilej de săr­bă­toare, ci și unul de meditație.

Iustina AMBRONO

Irina GOCIMAN