Tu cîte pliante mai ai?

Vreo zece oameni mici de sta­tu­ră stau grupați frumos, strînși unul lîngă celălalt, iar în mijlocul lor, o femeie roșcată, cu ochelarii așezați pe nas, îi privește blajin și le citește ce­va dintr-un pliant, urmărind cu de­ge­tul cuvintele. Sînt de la Liceul Teh­nologic Special „Vasile Pavelcu” Iași și, deși nu au încă vîrsta potrivită pentru a face parte din mediul universitar, au venit la tîrg ca să vadă spre ce-ar fi bine să se îndrepte cînd va veni vremea s-o facă.

„Noi căutam locuri în care să fa­cem practica de vară”, le spune femeia celor de la „Katty Fashion”, ca­re produc și comercializează articole de îmbrăcăminte. Cînd răs­pun­sul celor două femei se dovedește a fi pozitiv, fețele tuturor din grup se luminează. Își vorbesc între ei prin semne și se îndeamnă unul spre ce­lă­lalt să meargă mai departe ca să vadă ce-i mai așteaptă.

Cum intri pe ușă, chiar în față, nimerești într-o cameră a voluntari­lor, unde studenții care au fost dis­puși să vină să dea o mînă de ajutor la organizare sînt așteptați cu ceai cald și gustări. Pe tocul ușii, sprijinit într-un cot, un băiat înalt privește puțin sfidător pe oricine n-are un ecu­son pe care să scrie „voluntar”. Lîngă el, o femeie blondă zîmbește veselă și te îndeamnă să te apropii de standul ei. „Îți dorești o carieră de succes, nu doar un job?”, acesta-i mesajul care stă scris în alb pe plian­tul pe care îl îndoaie cu degetele și pe care îl poartă, ca pe o dovadă, dintr-o parte în alta.
„Vrem să încurajăm studenții să vină la noi, în Galați, după ce ter­mi­nă facultatea. Îi încurajăm însă să aplice pentru burse la compania noas­tră încă de acum”, spune Maria, de la ArcelorMittal Galați, unul dintre cei mai mari producători de oțel din lume. Este energică și se mișcă din­tr-o parte în alta în timp ce-ți vor­beș­te. Buzele îi cuprind fața într-un zîmbet și i se ridică pînă aproape de urechi.

La standul celor de la Continental stă Elena. Prin fața ei se perindă cei mai mulți studenți, așa că Elena a adunat deja un teanc de foițe verzi pe care a trecut numele celor care s-au arătat dornici să cunoască compania pe care o reprezintă. Deși luc­rea­ză doar de la începutul anului la Continental, cultura organi­za­țio­nală a prins-o destul de repede în vraja ei, așa că recunoaște că locul pe care-l ocupă acum e chiar cel care-i place. Elena a terminat „Re­sur­se Uma­ne”, la Universitatea „Ale­xan­dru Ioan Cuza” din Iași și știe cum să se poar­te cu oamenii. Ochii mici și maronii încep să licărească ca două mi­ci artificii atunci cînd ve­de că cineva se apropie să-i mai adre­seze vreo întrebare. Deși se spune că mulțimea s-a adunat mai mult la ei, nu pare obo­sită să le explice tuturor, de cîte ori e nevoie, ce așteptări și ce oferte are Con­tinentalul.

Sub un perete colorat, pe care pa­re să se fi spart o păpădie mul­ti­co­loră, la un șir de calculatoare așe­za­te în linie dreaptă, stau studenți dor­nici să-și țină în mîini CV-urile, cu care să se perinde pe la mesele po­ten­țialilor angajatori. Chiar dacă-i final de zi și mirosul de cafea se sim­te în aer, studenți și oameni ai com­pa­nii­lor deopotrivă se prind într-o horă a întrebărilor cu răspuns multiplu, pe care par c-o savurează cu ade­vărat.