Pădurile virgine din România, indexate de cercetătorii Facultății de Geografie

Studenţii şi profesorii Universităţii „A­le­xan­dru Ioan Cuza” din Iaşi sînt în spatele studiu­lui anunţat de organizaţia Greenpeace, prin care s-au identificat zonele care au potenţial de a putea fi păduri virgine din România. În urma unei metodologii dezvoltate de către cerce­tă­to­rii ieşeni, s-a ajuns la concluzia că România are un potenţial de aproape 300.000 de hectare de pădure virgină, care nu a fost atinsă deloc de om.

Colaborarea dintre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și cei de la Greenpeace a început în urmă cu doi ani, cînd doi studenţi la master, pe atunci, ai universităţii au mers ca volun­tari alături de cei de la Greenpece pentru a identifica păduri virgine în Munţii Făgăraş şi să le studieze. „Am cartat trei păduri virgine, una dintre ele a fost trecută şi într-un registru na­ţional, şi acela a fost momentul în care ne-am spus că ar fi minunat să facem o hartă pe întrea­ga Românie. Ţinînd cont de resursele limitate, am folosit teledetecţia prin analizarea imaginilor obţinute din satelit. M-am implicat direct şi sînt coautor al studiului realizat fiindcă am şi un master pe care l-am finalizat între timp în domeniu”, a explicat Alexandru Ciutea, doctorand al UAIC.

Metodologia propusă de către studenţi a fost aprobată de lector dr. Adrian Ursu, de la Departamentul de Geografie al facultăţii de profil de la UAIC. Acesta povesteşte că în Ro­mâ­nia există cea mai mare zonă cu păduri virgi­ne în climat temperat din Uniunea Europeană, dar că este nevoie de multe resurse pentru a le identifica precis. „E greu să mergi în toată ţara să baţi la picior toate pădurile. Ne-am gîn­dit la o metodă de a le identifica din satelit pe cele potenţiale, astfel încît să nu umbli în toate pădurile, ci în cele care au potenţial de a fi virgine. Le-am căutat pe cele din zone greu accesibile, care nu sînt tinere, fiindcă ne putem da seama dacă o pădure este tînără sau nu din satelit, care nu sînt în preajma aşezărilor, a dru­murilor, a căilor ferate şi în felul acesta, elimi­nînd, rămîn zone unde este cel mai puţin probabil să fie călcate de om”, a explicat profesorul.

Acesta a adăugat că urmează ca meto­do­lo­gia să fie verificată pe teren de către voluntarii Greenpeace pentru a vedea exact cîte dintre pădurile semnalate de către ei sînt cu ade­vărat neatinse de om. Acestea se caracte­ri­zea­ză prin faptul că au atît copaci bătrîni, de zeci, chiar sute de ani, cît şi tineri sau alţii aproape uscaţi, în astfel de zone păstrîndu-se cel mai bine ecosistemele în forma lor naturală.

„În primul rînd, este vorba de zone foarte greu accesibile, unde panta terenului este foar­te mare şi nu s-a putut exploata, iar asta im­pre­sionează la prima vedere. Apoi, sînt arborii de dimensiuni foarte mari, un metru, 70-80 de centimetri, cu muşchi pe trunchi şi pe picior. Este un sentiment extraordinar să te afli într-o astfel de pădure“, a adăugat Alexandru Ciu­tea.

Sursă foto: Greenpeace Romania