Pe pîrtia de ski, furnicile poartă geci de piele

Șoc-șoc-groază! Niciun comentariu la Pe pîrtia de ski, furnicile poartă geci de piele 11

Weekendul acesta, rockerii din România, dar şi cei de peste hotare au sărbătorit 11 ani de la prima ediţie a Festivalului Rock ’n Iaşi. Fanii „muzicii puternice” şi-au scos din nou „uniformele negre” de festival şi au venit să sărbătorească la baza pîrtiei de ski de pe strada C. A. Rosetti. Chiar dacă, începînd cu a doua zi, ploaia le-a dat cîteva bătăi de cap, iar cei veniţi cu cortul au trebuit să îl strîngă sau să îl adăpostească pe sub copaci, participanţii s-au descurcat cum au putut. Fie că şi-au decupat pungi de plastic, că s-au înghesuit cinci pe sub cîte o umbrelă sau au stat pur şi simplu în ploaie, rockerii nu s-au dat bătuţi prea uşor în lupta cu stropii de apă şi au stat pînă la final ca să îşi asculte preferaţii.

Roşu la faţă şi gîfîind înconti­nuu, un băiat care urcă dealul îşi în­dreap­tă privirea către oamenii care co­boa­ră spre scenă, îi opreşte şi îi sfă­tu­ieşte să nu coboare niciodată pîrtia de ski. „Pentru că la un moment dat, o să trebuiască să o şi urcaţi”, răs­pun­de acesta văzînd privirile care aş­tep­tau o explicaţie. Stîrneşte hohote de rîs şi pleacă mai departe în acelaşi ritm leneş şi greoi.

De sus, oamenii par nişte furnici foarte agitate, care se grăbesc du­pă fiecare 40 de minute să ajungă de la un punct alb, la celălalt. Cobori curios şi îţi dai seama că punctele negre, materializate acum în oame­ni, alergau sus-jos, pentru a ajunge de la o scenă la alta. Acestea au fost amplasate special, cea mare fiind pentru trupele consacrate, cealaltă, mai mi­că, pentru trupele noi. Fără să vrei, te prinzi şi tu în acea horă ca de ma­ra­ton, de parcă ai fi la o întrecere continuă pentru a ajunge primul în faţa uneia dintre scene. De-o parte şi de alta a pîrtiei, vezi oameni adu­naţi în grupuleţe în jurul unui cort. Stau la poveşti pe pătură şi împart cî­te un pet de bere şi ţigări şi, exact ca anul trecut, cei care pur şi simplu nu au dorit să plătească intrarea de 10 lei, pentru care primeai şi o pană de chitară imprimată cu numele festiva­lului, fie stăteau şi ascultau concer­te­le mai sus de banda delimitatoa­re, fie au luat-o slalom printre copaci evitînd astfel oamenii de la intrare.

Iar ploile (nu) vin

În prima zi de festival trupele noi s-au întrecut în versuri la scena de jos. Cei mai fericiţi au fost cei cărora li se cereau cîte un bis, iar la acest capitol trupa care s-a evi­den­ţiat, a fost şi cea care a luat locul întîi. Tru­pa „Selector” a impresionat juriul şi vor putea cînta, drept premiu, la „METALHEAD Meeting”. Prima zi de festival a încheiat-o Trooper. De­venită deja o prezenţă aproape fi­de­lă la fiecare ediţie, unii au venit spe­cial doar ca să îi vadă şi să le ascul­te din nou cîntecele care i-au consacrat.

La scena de jos, spectacolul s-a mutat în public, unde, un băiat cu drea­duri atrage toată atenţia cu dan­sul lui. Dă haotic din cap, mîini şi din picioare făcîndu-i pe cei din jurul lui să rîdă copios. Este îmbrăţişat şi bătut prieteneşte pe spate pentru atitudinea lui pozitivă, dar pare ni­ci să nu îi observe pe ceilalţi con­ti­nu­în­du-şi dansul. Pe scena mare, la ins­trumente se aşază nişte bărbaţi cu măş­ti albe pe faţă şi îndeamnă pub­licul să strige cît mai tare pentru a o întîmpina pe solistă. Venită tocmai din Italia, trupa „Theatres des Vam­pires” a fost printre cele mai aş­tep­ta­te în a doua zi de festival. Deo­da­tă, toate privirile se îndreap­tă către prezenţa feminină care urcă pe sce­nă, iar fluierăturile şi aplau­ze­le par să nu contenească. Cu părul ro­şu a­prins, îmbrăcată într-un cor­set de latex, fustă de dantelă şi o capă mare din ace­laşi material, aceas­ta stîlceşte un „mulţumeşti, Iaşi”, fiind apreciată că a încercat să zică cîteva cuvinte în română. „Sîntem încîntaţi că ne ­af­lăm pentru prima dată în ţara vampiri­lor. Voi sînteţi originalii vampiri”, zice artista în timp ce îi aplaudă pe cei din public care stau acum în ploaie şi nu se dau duşi să se adăpos­teas­că undeva de stropii care parcă se înteţesc tot mai tare.

Trupa care închide a doua zi de festival este printre cele mai aştep­ta­te. Încet, încet ploaia s-a oprit, iar „Alternosfera” îşi face apariţia pe scenă în strigătele fanilor. Nu du­rea­ză mult, iar melodiile preferate sînt fre­donate vers cu vers de către cei din jur. Vrînd să dovedească cît sînt de iubiţi aceştia i-au chemat de două ori la bis, iar la cererea publicului, refrenul cîntecului „Flori de mai” este cîntată de fiecare dată de fani, fără instrumental pe fundal.

Tema celei de-a treia zi a fost „România s-a născut la Iaşi”, astfel toate trupele ieşene de rock precum „Era Divina” şi „Beauty and the Rat”, dar şi cele de peste Prut, au cîntat ce­le mai cunoscute melodii.
Versurile pie­sei „Don’t wanna believe in you” sau fost cîntate de către fanii care se fereau de băieţii prinşi într-un po­go în faţa scenei. Ploaia nu a ţinut prea mult în ce-a de-a treia noapte, iar ultima zi de fes­tival s-a încheiat anul acesta sub „Straja” Bucovinei.

Autor:

Beatrice Juravle

Redactor şi şef de departament la „Opinia studențească”, studentă în anul al III-lea la Catedra de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top