Luna Amară a răsărit la Fix

Trupa Luna Amară a îndulcit vineri seara atmosfera din „Teatru Fix” cu acorduri de rock și voci vibrante de ro­șu și albastru. Melodiile culese de pe albumele mai vechi au reînviat amintirile fanilor trupei, care au inclus în ritmul lor pînă și sticlele de bere.

Solistul Nick Făgădar urcă pe scenă pentru ul­ti­me­le probe de sunet. După ce gîdilă griff-ul unei chi­ta­re și se asigură că sunetul este clar, i se alătură și res­tul trupei. În fața scenei, se leagă un cordon de oa­me­ni care sculptează aerul sărind. Asemeni celorlalți, ba­sis­tul își scutură pletele imaginare. Vocalisul își scoate căș­tile din urechi pentru a se convinge și pe el atunci cînd strigă „Te ignor atent/Te iubesc absent” către “lumea oar­bă”.

În centrul cafenelei, chipul contesei Elisabetei Bathory de pe tricoul unui băiat este împins și lovit în mișcări de pogo. Într-un cerc improvizat, cîțiva tineri sar, se izbesc și se rotesc, uitînd atît de ei cît și de cei din jur. “Eu amețesc numai cît mă uit la ei”, spune o tipă rîzînd. Ca să nu se lase mai prejos, un tip cu plete se urcă pe o băncuță și începe să dea din cap. Mai face uneori pauză pentru a-și așeza ochelarii, pe care, în ciuda mișcărilor acide ale corpului, îi împinge galant spre ochi. Obosit de repetarea gestului, îi dă jos și îi pu­ne în buzunar.

Alternanța dintre piesele energice și lente este oca­zia publicului de a se odihni. Trompeta învăluie în ele­ganță mai ales ritmul tobelor, iar lumea trece de la să­ri­turi la unduiri lente. Un băiat înțepenește în poziția gînditorului cu privirea pierdută în podea, în timp ce un altul își ridică prietena în brațe și o leagănă în valuri. „Ro­șu aprins” pare a fi melodia preferată a tuturor. Pînă și lumina care scaldă scena se asortează cu melodia. De­co­nectat de lumea din jur, un tip înalt se leagănă cu părul pe față.

La întrebarea „Iubiți teii, Iași?”, drept răspuns de la public se întorc spre scenă aplauze puternice. Trupa nu uită să ne reamintească faptul că sîntem români, că Ro­mânia este a noastră și că nu trebuie să cădem victime ale unui sistem corupt. Cuvintele „Am ceva cu mintea ta / Indiferent de realitate/În mintea ta e tot noapte/E cuș­ca ta” sînt îndemnuri la trezirea din automatism, tre­cînd dincolo de melodiile cu tandrețuri. Nu știm dacă ure­chile au prins din mers versurile și dacă le-au asi­mi­lat, însă blitzurile aparatelor au reușit să capteze ima­gi­nea celor de la Luna Amară alături de fani.