În Skye, Unirea s-a sărbătorit cu accent moldovenesc

Cîntărețul din Republica Moldova, Carla`s Dreams a devenit cunoscut în România pentru piesele sale ce descriu situația din țara lui și chipul pe care-l pictează pentru a-și ascunde fața. Sîmbătă seara n-a renunțat la machiaj, dar a oferit în Club Skye din Supercopou un concert cu urări aniversare, pe care în urmă cu un an, cînd a mai fost în Iași, nu le avea în repertoriu.

Atmosfera evenimentului a fost un mix de dans, băutură, karaoke și versuri cu un accent moldovenesc autentic sau doar mimat. Indi­fe­rent de țara în care s-au născut, tinerii ve­niți în club Skye au fost cu toții într-o singură frăție, cea a fanilor lui Carla`s Dreams. Artistul care își ascunde fa­ța după una și o mie de măști a de­ve­nit cunoscut la noi prin piesa P.O.H.U.I, dar de atunci și-a adap­tat colecția de melodii ca să bucure atît capra vecinului, cît și varza noas­tră. Data trecută cînd a fost în Skye, aces­ta s-a urcat pe una din boxele din spa­tele barului ca să se facă auzit și vă­zut de toți petrecăreții insomniaci.

Istoria pare să se fi repetat și a­nul acesta, cu aceiași oameni îmbătați de piesele ritmate ale cîntărețului, sin­gu­ra diferență fiind machiajul folosit de Carla`s. Clubul a fost mult prea în­tu­necat, iar luminile ce se mișcau dintr-un colț în altul ne împiedicau în încercarea de a-l vedea pe de-a-ntre­­gul pe artist. Cocoțat din nou pe una din boxele înalte cît o scară de bloc, ne-a observat atent pe sub oche­­larii de soa­re, a stat deasupra noas­tră, dar nu ca să ne judece, ci pur și sim­plu ca ne povestească despre toa­­te gre­ută­țile lumii. „Și nu mai crezi în Ali Ba­ba sau cai verzi pe pereți și-n min­tea ta apar tot mai des cu­vintele ma­mei care-ți spu­nea”, iar re­frenul a fost com­pletat de public, care la unison a strigat din răs­pu­teri „Să crezi în lu­mea ta!”.

Ziua națională din club

În acea seară, însă, toți au ajuns în aceeași lume, una în care ho­ra uni­rii străbate toate granițele și-i apro­pie pe români și mol­do­veni într-o frăție muzicală. După ce am trecut de miezul nopții am fost anun­țați că a venit și „1 Decembrie. Și știți ce-nseamnă asta, nu? Azi săr­bătorim Ziua Națională a țărișoarei ăs­teia care m-a primit cu brațele des­chise. În care am cîntat și mi-am pu­tut spune gîndurile și crezurile. Deci dați mînă cu mînă și stați ală­turi de mine într-o unire frățească, în care moldovenii și românii au ace­lași glas”. Cu așa vorbe spuse cu pa­tos, toți au părut mînați să-i ur­meze sfatul și o bună parte au în­ceput să dan­seze legați fie de pri­eteni, fie de stră­inii de la masa de alături, ori de ci­ne­va care tocmai se-ntorcea de la baie. Nu conta cine erai, spiritul de co­mu­nitate îm­bibat cu o zburdălnicie copilăroasă îi transforma pe tineri într-o fa­milie pe tocuri și cu cămăși asor­ta­te.

Sticlele s-au mișcat din mî­nă în mînă, ajutîndu-i pe cei care nu pu­teau ajunge pînă la bar, iar miș­că­rile de dans ce i-au făcut pe unii dan­­sa­tori să se lovească ca o minge de pin­ball de alții s-au încheiat cu un „scuze frate, n-am vrut”. Alte ast­fel de incidente au dus chiar și la îm­bră­ți­șări acompaniate de rîsete acu­te sau ciocniri cu sticle de bău­tu­ră. Carla`s a continuat doar să cîn­te, pie­să după piesă, de la unele hip hop, pînă la un rock amestecat cu jazz. Și toate au fost ascultate cu atenție de ti­­neri, după cum au de­monstrat la „Fu­­neral Face (66 inc­hes)”, care i-a fă­­cut să se balanseze dintr-o parte în al­ta, pe mișcări ca de valuri, în con­cor­danță cu ritmul lent și puțin sum­bru al piesei.

Sărbătoare P.O.H.U.I.

Cei mai feriți au părut a fi fost cei ai căror prenume a fost același cu cel al Sfîntului Andrei. Nu numai că au avut intrare liberă în club, dar au primit și o urare specială din par­tea lui Carla`s, însă doar atît deoa­re­ce „nu am piese care să conțină numele ăsta în ele”. Dar publicul nu a părut să se fi supărat, ba chiar mai mult, unii au încearcat să-i strige ba un „mersi”, ba „nu ne supărăm dacă ne mai cînți ceva. P.O.H.U.I sau un cîntec nou”.

Zis și făcut, artistul le-a făcut pe plac, aducînd în joc o melodie nemai­au­zită pînă atunci, dar a cărui nume și ale cărei versuri au fost în to­ta­li­ta­te în rusă. Și cum doar o parte din public o înțelege, cealaltă ră­mî­ne în același rol, de dansatori uniți într-o frăție.