Desuurile care au împărțit vînătăi

După noaptea dedicată femeilor acum cîteva săptămîni, cei de la club Skye s-au gîndit să organizeze și ceva în cinstea bă­ie­ți­lor, și mai exact o petrecere „Topless night”. Din nefericire, aceștia s-au uitat pe calendar și au observat că petrecerea se întinde pînă pe dimineața de 1 aprilie. Astfel, show-ul „extra­vagant, incitant și plin de senzualitate” și „distracția care ține pînă în zori”, nu au fost altceva decît o păcăleală de sezon.

Ajuns aproape de miezul nopții la Super Copou, îmi frec ochii și mă uit încă o dată la baloanele de săpun a­părute brusc în fața noastră. După ce sparg vreo cîteva să fiu sigur că-s re­a­le, imaginația își intră în rol și-mi pre­gătește scena pentru „noaptea top­less”. Din păcate aceasta se pră­bu­șeș­te cîteva secunde mai tîrziu, cînd aflu că baloanele ieșeau de fapt din Queen’s, unde la intrare erau doi bă­ie­ți pe piciorange, puși să pă­zeas­că pro­babil covorul roșu din fața clu­bului.

Cutremurul „Hugo”

Însă convins că în Skye trebuie să fie mai interesant, mai facem cî­ți­va pași pînă la clubul vecin. Aici, du­pă cum ne-am obișnuit, înghițim în sec și așteptăm să fim per­che­zi­ți­o­na­ți pentru a putea intra. Prindem coa­dă, un grup de fete fiind în fața noas­tră, iar atenția cu care le verifică bodyguardul mă face să cred că în tre­cut au avut probleme cu vreo tî­nă­ră.

Ajuns în sfîrșit înăuntru, rămîn sur­prins. Plăcut. Se pare că proporția în­tre sexe este aproximativ egală, și așa cum era de așteptat, locurile de la etaj din apropierea cărora urmau să dan­seze animatoarele se ocupă ra­pid.

Ringul de dans ră­mî­ne populat a­proa­pe în întregime doar de fete.

Tot într-acolo ne îndreptăm și noi, dar finalizăm în a ne așeza a­proa­pe de bar, pentru a ne fixa un plan ge­neral, dar și ca metodă de precauție în caz că nu o să se întîmple nimic. Și cum muzica nu era îndeajuns să ne per­turbe berea cumpărată cu ultimii ba­ni de buzunar, mai avem parte și de niște mici cutremure cauzate de un băiat cu tricoul roz, pe care am dis­tins doar cuvîntul „Hugo” din ce scria pe pieptul său. Nici nu mă mir că nu e nimeni în jurul său pe o raza de trei metri, deoarece la modul în care „dansează”, poți face rost cu u­șu­­rință de niște vînătăi. Noroc că a­ces­ta s-a oprit în clipa în care au a­pă­rut animatoarele, lipindu-se de ba­ra din fața sa. În jur, după apariția lor, ringul de dans ră­mî­ne populat a­proa­pe în întregime doar de fete.

Străinii supărați

Pus la grea încercare de berile pe ca­re le-a băut, Mirel începe să-mi îm­părtășească din folosofia lui despre cei din ring – „Man, tu știi ce e mai rău între să poți dansa și să nu o fa­ci și între să dansezi, dar să o faci prost?” Mirel e genul de prieten ca­re pentru a contrabalansa sticla de bere din mîna dreaptă, își mai cumpăra una pentru cea stîngă. „Deci tot respectul pentru ăștia care au curaj să dan­se­ze, și nu ca momîile astea care stau degeaba” completează acesta, în timp ce-și dă verdictul asupra „curajoșilor”.

Printre petrecăreți se distinge și un grup de băieți, care după hainele îm­brăcate și accentul care ajunge și pe la urechile noastre, deduc că sînt din al­tă țară. Printre ei umblă și un tip ca­re a vrut să iasă în evidență prin șap­ca pe care o poartă pe-o parte, a­sor­tată la cureaua de la pantaloni ca­re în mod cert cîntărește mai mult decît blugii albaștri și rupți în genunchi pe care îi poartă. Băieții s-au adunat la barul de jos, unde toți, cu spatele la a­nimatoare și cu fața către ring par să pîndească ceva. Însă după vreun sfe­rt de oră, aceștia se plictisesc și se gră­besc dezamăgiți către garderobier.

După vreo două ore de la a­pa­ri­ția animatoarelor, acestea încep par­că să prindă viață preț de cîteva me­lo­dii, dar din păcate minunea nu ține mul­t, căci acestea se dau jos de lîngă DJ, și se îndreaptă către vestiar. Iar ple­cînd de la meme-ul „Nothing to do here” (n. red: nimic de făcut aici), ne îndreptăm și noi spre ieșire, de unde planul de a merge în Queen’s este anulat, deoarece deși mai există co­vorul roșu, ei au rămas fără să­pun pentru baloane.