Interviu cu fostul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Marius Oprea OPINIA VECHE: După comasarea celor două institute, ați încercat să colaborați cu ei? MARIUS OPREA: De fapt, ei nu m-au demis după comasare. Cred că am rămas un fel de președinte de facto, dar nu de iude, pentru că am […]
Recentul deznodămînt în afacerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) e grăitor asupra calității și consistenței dezbaterii în mediul intelectual românesc de astăzi. Nu voi insista asupra desfășurării ostilităților și nu voi da verdicte despre cine are dreptate și cine nu (lucrurile mi se par evidente) — ci doar voi […]
Interviu cu Mihail Neamțu, director științific în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc OPINIA VECHE: Cum s-a văzut scandalul legat de comasarea celor două institute în mass media? MIHAIL NEAMȚU: În primul rînd trebuie să spun că mă miră interesul prost al presei pentru subiectul Institului pentru Studierea Memoriei Exilului […]
O discuție surdă, între doi prieteni. Așa arată spectacolul „Dialoguri și fantezii în jazz”, privit din scaunul moale. Deodată toată armonia se preface în cuvinte fără rost, trîntite cu furie de podeaua din scînduri a Casei de Cultură a Studenților din Iași. De printre cioburile împrăștiate luni seara, la ora șapte, apare chiar Nichita Stănescu, […]
Lustruit și scliptor, bătrînul Oscar a stîrnit multă zarvă în rîndurile cineaștilor anul acesta. La cei 82 de ani, cel mai important premiu din istoria cinematografiei este disputat pe două fronturi: cel din Irak și cel de pe Pandora. La categoria pentru cea mai bună regie, Academia Americană de Film va trebui să rezolve o […]
„Minte! Minte! De ce trebuie să minți atît de mult?!”, strigă Zack în timp ce monitorizează întîlnirea amicului său, exasperat de liniuțele roșii care-i apar pe ecran cînd J.C. povestește, dînd ochii peste cap, cum a cîștigat ea 10.000 de dolari la un festival de comedie în Aspen, sau cum s-a sărutat cu Keanu Reeves […]
Oana își ascunde cu fond de ten cicatricile căpătate în pușcărie, în Bulgaria. Într-o noapte, „gaborii” au legat-o de mîini și au vîrît-o în celulă, cu încă 16 femei. Le-au condamnat pentru prostituție și furt. „Am scăpat după un, pentru că am fost fată cuminte”, îmi spune mîndră. S-a întors în țara ei „ca să […]
Interviu cu soția ambasadorului Statelor Unite în România, Elisabeth Gitenstein Pe holurile Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, așteptarea este, pe alocuri, întreruptă de un zîmbet amar, aruncat fugar de sub o plapumă. Excelenței Sale, Elisabeth Gitenstein, nu-i scapă nici un salon. Se apropie de fiecare mamă, de fiecare copil cu boala dosită […]
În casa „mamelor eroine” e mereu zarvă. Cei mici se îmbulzesc în bucătărie și încep să plîngă de foame. Dar la masa lor rămîne mereu cîte o gură flămîndă. Nu au vreme să le poarte de grijă celor mai plăpînzi. Și-au dorit de tinere familie mare, cu cîte zece prichindei, să aibă cine să le […]
În Sfîntul Andrei, a început să ningă. Ninge și într-o casă cu acoperișul spart. „Apoi cînd erau mici aveau cărți. Eminescu, Goga, de toate. Dar dacă acolo ploua, s-au stricat. Le-am lăsat. Se lipiseră paginile”, îmi spune Aurel. De doi ani au plecat din casa aceea. Acum stau într-o cameră mică, dintr-un cămin din Bularga, […]
Mirabela înșiră pe masă 14 furculițe și 15 linguri. Își face cruce și se încruntă deodată. „Ptiu, bată-te-ar boala de drac împielițat. Uite, o răsturnat oala”, se răstește la copilul care a intrat în bucătărie. Îl apucă de urechi și mi-l pune în brațe. „Ține-l, fă, oleacă, că n-am liniște cu el”, și pleacă. În […]
„Toată familia Darie trebuie să fie acum acasă”, îmi spune un puști care fumează pe ascuns. Își poartă copilăria pe holurile căminului de nefamiliști de pe Decebal, printre chiștoace și sticle de bere aruncate după colțul blocului. Adineauri au fost și băieții Violetei pe aici. Acum, însă, i-a chemat în casă. Îți dai seama că […]
Curtea nu mai e plină de copii cum era odată. Au crescut toți, și-au plecat care încontro visa, spre alte orizonturi care din acel sătuc nu puteau fi zărite. Miluța Ciobanu are 9 copii: patru fete la casa lor și cinci băieți muncitori. Doar cel mai mic dintre ei, Costeluș a mai rămas să copilărească. […]
De ziua lor, femeile sărbătoresc printre bărbați. Se lasă răsfățate de cadourile și florile lor și se cred mai iubite. Nu știu că în spatele gestului frumos, tînărul domn își numără zgîrcit banii din portofel și mulțumește Domnului că femeile trebuie sărbătorite o singură dată pe an. Tot ei sînt singurii care știu că pentru […]
Propun nu o zi, ci o lună-ntreagă în care să le serbăm. Pentru că de n-ar fi ele, femeile, n-ar mai exista criză financiară, ci am fi în colaps total. Să ne gîndim puțin. Pe toate drumurile naționale ar circula numai Dacii. Pentru cine Mercedesuri dacă nu ca să fie ele impresionate nu de numărul […]
Niciodată nu a fost o furtună mai puternică precum cea din seara trecută. Bărbatul pășește ușor printre epavele răsturnate pe plaja unde nisipul era pînă nu demult stăpîn și găsește printre ele un cărbune. Îl ia în pumn, se uită la el și îl indeasă în desagă. Cu timpul, din tuciuriul cărbunelui aruncat pe plajă […]
Cred că am fost printre primii susținători (involuntar mai degrabă) ai Zilei Bărbatului, chiar din vremea cînd singurele femei din viața mea nu erau decît mama și bunica. De la finele lui februarie începeau să apară primele rugăminți ale fetelor din clasă și aluziile la cadourile pe care ar vrea să le primească. Uneori apelau […]
Eram prin gimnaziu cînd am aflat prima dată ce e aia o axiomă. Ne vorbea profesorul de matematică despre geometria în plan. Despre unghiuri și drepte, despre raza cercului și alte figuri geometrice, cu laturi mai mult sau mai puțin egale. Ne-a explicat cu un aer grav și parcă plin de sens că o axiomă […]
Mi-a zis cineva că femeia e ca un cadou. Trebuie să desfaci funda cu grijă, să cîntărești cutia în palme și să nu te grăbești . Îți miști degetele înghețate de frică, tremuri puțin, îți vine să plîngi pentru că înăuntrul cutiei ar putea fi ceea ce ai așteptat toată viața. Emoția durează mult, pentru […]
Un profesor universitar recunoaște că a vîndut lucrări de diplomă. „Nu am luat bani decît dacă studentul a considerat el că trebuie să dea ceva”, declară cu nonșalanță acesta. Plata pseudoștiinței se negociază ca la talcioc. Dacă săptămîna trecută v-am prezentat care sînt posibilitățile unui student de a sări peste partea anevoioasă a elaborării unei […]
