• WikiLeaks de România

    Informare

    Pentru că dezvăluirile lui Julien Assange nu au atins unul dintre cele mai nevralgice puncte ale politicii românești, un grup de revoluționari, în frunte cu doi jurnaliști, au lansat joi, 9 decembrie a.c. o „ipoteză -șoc”. Teodor Mărieș, președintele asociației de revoluționari „21 De­cem­brie 1989”, l-a acuzat public pe Ion Iliescu, președinte de onoare al […]

  • Un altfel de noră pentru mama

    Mai plați ca ecranul

    Un reality-show care pune față în față tipologii umane di­fe­rite într-o manieră balzaciană. Cî­te un Gob­seck, un Goriot sau un Ras­­ti­gnac ce încadrează emisiunea în aceeași categorie cu cele ca „No­ră pentru mama” sau „Fata lui tata” joacă prost roluri de iubiți, avari sau părinți buni devenind niște erori franțuzești transpuse în România secolului al […]

  • Mărturia binefăcătorului fără nume

    1001 de chipuri

    De cele mai multe ori nu sînt extraordinar de bogați și printre ei nu se numără nici un politician. Fac bine pentru cei care au nevoie, fără gesturi ostentative și fără să aștepte multe în schimb. Numele lor nu apare nicăieri scris cu litere aurite și nu sînt rostite nici un cor de copii cu […]

  • Darul de la Negruzzi

    1001 de chipuri

    „Uite la el, copchil de țăran, cu o mînă în buzunar, iar cu alta re­zol­vînd probleme de matematică la ta­blă!” În realitate, pentru profesorul Traian Cohal n-a contat niciodată de unde vin elevii lui. Pentru că a­cum trei decenii, la fel ca azi, doar cei mai buni elevi ajungeau la Colegiul Național „Costache Ne­gru­zzi” și […]

  • Vaccin pentru rinocerită

    1001 de chipuri

    Ion și Maria se învîrt prin su­fra­geria casei art-nouveau din spa­tele Teatrului capitaliei de par­că ar fi acolo, împreună de la în­ce­putul lumii. Dar numai o dată pe săp­tămînă vin aici și își leapădă hai­nele zdrențuite, de cerșetori, ca să așeze pe ei veșminte curate și să „a­rate ca oamenii” cînd or să se du­că […]

  • Mîncare de sufletul amintirii

    1001 de chipuri

    „De fiecare dată cînd e săr­bă­toa­re cu cruce roșie în calendar eu merg și dau cîte ceva la copii amărîți de su­fletul morților”. Costel Pascariu e tutorele tuturor copiilor străzii din Suceava. Este angajat la o firmă de pa­­ză și protecție cu un salariu nu foar­te mare, dar mereu găsește în bu­­zunarele sale bani și […]

  • Angajez cap limpede

    Pastila de după

    Atunci cînd toate par să explodeze în jur, cînd viața însăși e ca un mijloc de ocean învolburat din care nu mai poți să ieși, unde găsești puterea să mergi mai departe? Pentru ziariști, există un „cap limpede”, dar nimeni nu știe de unde vine el și cum reușește să rămînă limpede.

  • Indispensabila fustă

    Pastila de după

    Nimeni nu știa cînd a apărut fata a­ia în redacție. Era, într-un fel, de-a lor, dar nu era prea apropiată de ni­meni. Le plăcea de ea cel mai mult marți dimineața, cînd le aducea bă­ie­ți­lor cîte-o cafea de jos, de la a­u­to­mat. Îi auzeau tocurile de pe hol, ur­cînd scările, apoi în încăperea mică și […]

  • Nu toate pisicile sînt negre

    Pastila de după

    „Nu îmi amintesc să fi ieșit din ca­să într-o zi de 13, marți, sau să trec vreodată pe sub o scară.” „Cînd s-a în­tîmplat odată să sparg o o­glin­dă, am adunat cioburile, le-am strîns într-o batistă și le-am în­gro­pat, ca să bag în pămînt ghinionul odată cu e­le. De fiecare dată am făcut trei pași […]

  • Sub zodia încăpățînării

    Pastila de după

    Cînd m-am pornit dimineață spre facultate, mi-am pierdut che­i­le. Le-am găsit după o jumătate de o­ră de căutări, dar fără brelocul meu norocos din piele de crocodil amazo­nian. La curs am întîrziat o ju­mă­tate de oră. Mi-am turnat singur cenușă-n cap și, pentru că am spus adevărul, am pri­mit o invitație po­li­ticoasă să pă­ră­sesc sala, […]

  • Miop fără cauză

    Pastila de după

    Am plîns doar prima dată cînd mi-au spus „aragaz cu patru ochi”. Nici nu intrasem bine la școală și a fost nevoie să încep să îi port. Aveau ra­me groase, din plastic colorat și o­cu­pau jumătate de chip lăsînd pe di­na­fară doar zîmbetul știrb și cîteva șu­vițe cîrlionțate. Pe atunci doar eu și Ionuț purtam […]

  • Haos bun de tipar

    Pastila de după

    „Nimeni din cei a căror scrii­tu­ră merită ceva nu ar putea vreodată să scri­­e în armonie.” (Charles Bukowski) De fiecare dată cînd ne așezăm pe scaunele astea cu tapițeria ruptă, din care iese buretele odată galben, a­cum plin de praf și cafea, ne vine in­spirația. Parcă-n orice alt loc nu pu­tem scrie, sau dac-o facem […]

  • Drumul cel mai scurt spre universitățile de-afară

    Honoris fără Causa

    Într-o universitate de pres­­tigiu din străinătate se poate intra pe ușa din față sau pe geam. Așa ar suna, spusă pe șleau, de­vi­za train­ing­­-urilor și programelor dedicate stu­den­­ților care își propun să-și continue studiile într-o uni­versitate de top din străi­nătate. Asta pentru că dosarele de admitere care cad sub ochii co­mi­sii­lor de selecție de multe […]

  • Înveliți în globuri și beteală

    1001 de măști

    Am luat căciulile roșii cu moț, mînușițele pufoase și ghetele din care doar ce-am scos dulciurile primite de la Moș Nico­la­e și-am plecat să vedem cum se pregătesc ceilalți: la cor am ascultat colinde, la repetiții am încercat să nu tușim și ne-am lăsat tichetele de masă în urna celor nevoiași.

  • Plugușorul de pe ulița Gaudeamus

    1001 de măști

    M-am strecurat prin cea mai diversă mulțime pe care am văzut-o vreodată în Sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenților din Iași. Holurile de la intrare erau populate de pletoși tatuați, care cu o­chelari de soare, care nu (deși era de­ja noapte), în așteptarea concer­telor rockului venit în vizită la Iași. έnăuntru însă m-a […]

  • Unde colindele sună mai dulce

    1001 de măști

    Îl așteaptă cu toții pe Ștefan de jumate de oră. Nu mișcă ni­meni nici un deget fără el. S-au a­șezat mai întîi în trei rînduri, fix ca la cor, dar rîndurile s-au des­trămat așteptînd și s-au tran­sformat în grupuri mici, dis­persate pe interese: colo vor­besc despre mașini, dincolo des­pre fete. Dar cel mai mult despre […]

  • Un Crăciun din bonuri de masă

    1001 de măști

    Mereu iarna mi-a fost urîtă. Și nu pentru că la școală aerul era a­mor­țit de ne ținea pe fiecare în ban­ca lui fără vreun cal bălan, sau că pînă acasă mi se împăienjeneau o­chii și începeau să-mi stră­lu­ceas­că valuri pe față, ci pentru că în fi­e­care an se găsea o droaie de tînci și flăcăi […]

  • Prima față a Avatarului românesc

    Academia de gardă

    Studenții Facultății de In­for­ma­tică (FII) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și-au expus lucrările la workshop-ul de inventică „Bring IT on”, organizat vineri, 10 decembrie. Una dintre cele mai apreciate apli­cații a fost avatarul uman reali­zat de masterandul Radu Simi­o­nes­cu. Acesta reprezintă o imagine a­na­tomică, în 3D, care simulează muș­chii feței și mișcările […]

  • Necunoscuții de lîngă noi, pe podium

    Academia de gardă

    Pe 6 decembrie, voluntariatul ie­șean a fost premiat. La Gala Vo­luntarilor 2010, eveniment organizat de Fundația Serviciilor Sociale Bethany la Casa de Cultură a Stu­denților din Iași au participat apro­xi­mativ 400 de persoane, care s-au implicat în activități variate pe parcursul anului 2010 legate de îm­bu­nă­tățirea vieții comunității. Titlul de cea mai activă asociație studen­țeas­că […]

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top