Sincer, despre piraterie

Cu sau fără ACTA, au început oricum să dispară platforme pe ca­re pînă acum cîteva zile le luam de bu­ne. The Pirate Bay avea de mult pro­bleme, Mega Upload a picat re­cent și băieții de la YouTube, Tri­lu­lilu și alte site-uri de găzduire de clipuri încep să șteargă din ce în ce mai mult conținut și utilizatori.

Însă una dintre cele mai dureroase pier­deri este library.nu – loc în care pu­teai să găsești aproape orice carte voiai, de la beletristică la lucrări ști­­ințifice. Sînt curios dacă o să facă la un moment dat cineva, vreun grup de cercetători britanici sau orice plic­tisit cu bani și timp liber, un studiu despre cîte lucrări de licență, disertație și doctorate, cîte lucrări inova­toare sau măcar bune s-au scris, avînd ca documentare cărți pi­ra­tate.

Pentru că oamenii sînt ipocriți și nu a vorbit mai nimeni despre efec­tele pozitive ale pirateriei. Despre tineri care, independent sau în ca­drul unei facultăți, studiază filme și ajung să facă scurt sau chiar lung metraje interesante și inovative. Tineri care s-au documentat și au învățat ches­tii download-înd, urmărindu-i tehnica lui Tarantino și îndrăgindu-l pe Scor­sese ilegal, că doar n-aveau cîte 20 de euro pentru fiecare DVD. Despre puști care fac muzică foarte bună cu un program tras de pe net și sample-uri din melodii mai vechi. Puști ca­re, dacă vor ajunge la un moment dat să se îmbogățească, o vor face pentru că sînt talentați, și nu pentru că „au furat”. Sincer, mă îndoiesc că se în­toarce Whitney Houston în mor­mînt că i-a furat un tip din Ploiești trei secunde de voce dintr-o melo­die de acum 20 de ani și a făcut un mix simpatic căruia i-a dat drumul pe Internet.

Nu-ți trebuie un doctorat în eco­nomie ca să realizezi că reducerea pirateriei ajută corporațiile, nu ar­tiș­tii. Ba chiar un studiu a arătat că cei din urmă cîștigă mai mulți bani din concerte decît din vînzări de CD-uri (în sensul că primesc un procent mai mare din prețul unui bilet decît din cel al unui CD sau DVD). Și cu cît mai multă lume știe și ascultă o formație, cu atît va fi o sală de concert mai plină de oa­meni. În cazul de față, oricît de iro­nic ar părea, pirateria pare să fie chiar de partea artiștilor.

Orice am spune, nu putem ne­ga faptul că această practică ilegală aju­tă la dezvoltarea artelor și la promovarea creatorilor, într-un mod mult mai sincer față de cum o face marketingul.

Ioan STOLERU