Linguseala de Craciun

In numele citorva colegi, am decis sa nu mai sarbatorim Craciunul in acest an, ne-am saturat de atitea minciuni, iar pe deasupra am aflat ca Iisus s-a nascut de fapt in iunie si in nici un caz in mijlocul gerului din decembrie. In primul rind, nu s-a dat drumul la nici o instalatie din Copou. Abia s-au pus niste brazi in miniatura in fundatie si atit; se pare ca a venit si la noi criza economica. Probabil vor da drumul numai pe 25 si cu mult noroc, poate si in ultima zi a anului.

Apoi, colindele lui Hrusca de la Universitatea “Cuza” abia se mai aud, iar FEAA isi impodobeste copacii din fata de parca ar fi pentru carnavalul de la Rio si nu pentru Craciun. Raminem in Iasi, nu mai plecam, mai ales ca nu mai avem bani.

Cu toate ca sint trei luni de cind a inceput primul semestru, inca nu ne-am primit nici acum decontarile pentru transportul interurban din partea universitatii. Poate mai cumparam si noi un cadou, dar nici macar atit. Nu sint bani! E singura explicatie pe care o primim din partea mai marilor reprezentanti. In locul viramentului pe card, ne da un sfat “prietenesc”: sa mergem cu trenul. Noroc de Constitutie, de altfel, poate nici asta nu ne oferea. Calduros, cam la cite grade sint acum afara, ii recomand eu respectivului de la universitate sa ia trenul pina in Botosani si sa faca cinci ore, dintre care aproape o ora mai stai in frig si in Veresti. Cu autobuzul as fi facut doua ore, dar e mai bine sa “ajut” caile ferate.

Cersetorii si boschetarii din autobuzele iesene sint un alt argument care ma face sa dispretuiesc sarbatoarea ce va sa vina. Mai degraba urlate decit cintate, colindele auzite sint  stilcite, iar Betleemul suna a “Vif…”. Cit despre administratorii caminelor, mai micsoreaza presiunea si programul la apa calda, ca doar ajungem acasa si avem si acolo baie, iar uneori fac astfel incit si caloriferele sa mai “atipeasca”, nu cumva sa faca o febra prea mare. In “Tudor”, mai taie din curent cite un putin, incearca sa compenseze consumul de la ecranul gigant instalat pe un perete al mall-ului. Publicitatea cu Mosi e scumpa. Nu mai urmeaza decit ca intr-o dimineata sa ne trezim cu bagajele gata facute, cu femeia de servici la capul patului, sa ne trezeasca si sa ne spuna sa petrecem acasa si nu la camin. Tot trebuie sa fie cineva care se ne aminteasca de sarbatorile iernii. Daca nu se poate de buna voie, macar cu de-a sila, cu tot cu Hrusca in frunte.

George GURESCU