Ultimul bot de brinza

Un pic cam inacrita, prea galbuie pentru a fi scoasa la comert, prea mirositoare pentru a mai aduce a cas proaspat, Romania e ultima bucata de brinza care a mai ramas pe taraba in piata. Cu totii am trecut pe linga ea, dar nu am cautat decit la suprafata, nu am vrut sa vedem ce se ascunde si la fundul ligheanului. Am luat svaiterul, brinza cu mucegai si Camembert-ul pentru ca erau mai frumos ambalate, iar numele nu aveau nici o rezonanta “comunista”. Erau din acelasi lapte, au trecut prin acelasi tifon, au stat impaturite in aceeasi cirpa, insa, vorba bunicii “altii au mincat gainat de mici, de asta au noroc”. Vina cui? A noastra sau hai sa zicem a vinzatorului, ca sa dam vina pe altcineva (de la Adam tot dam vina pe cel din dreapta noastra). De fapt, nu am vrut sa il scoatem la inaintare pentru ca ne era rusine cu acest bot amarit de brinza. Asa ca l-am lasat mai degraba la fund, numai ca sa stim ca il avem. Au mai fost citiva, dar l-au ciupit, numai sa il guste putin. Atit. Acum, desfigurat si murdar, cine se mai uita la el?

Romania, ca orice bucata de cas, nu vorbeste, asteapta sa vina cineva si sa-i gaseasca frumusetea. Asteapta sa fie un client mai “pretentios” care sa bage mina, fara jena, in lighean si sa aduca la suprafata ce-i mai bun. Noi nu vindem nimic, daramite sa ne vindem tara. Trebuie sa vina cineva sa ne arunce cu acel “lactat” in cap, sa ne reclame pe la Protectia Consumatorului si apoi sa ne desteptam. In rest, daca cineva pare interesat (culmea!) de ce avem noi pe la taraba, hai totusi sa-i dam, numai sa nu ne mai siciie. Dar cind este vorba de integritatea teritoriala si valorile noastre, sarim pentru a dovedi ca sintem patrioti. Violatorii din Italia sint ai nostri, vrem sau nu sa recunoastem, nu au facut decit sa vinda cit au putut din cas. Dar, au vindut prost.

George GURESCU