Păi și banii pe protest?

Pastila de după Niciun comentariu la Păi și banii pe protest? 13
Păi și banii pe protest?

Nu era nici foarte frig, dar nici cald, așa că trebuia să-mi deschid centrala termică și, mai apoi, să plătesc toată acea energie pe care o consumam. Salvarea mi-a venit atunci cînd pe poarta Guvernului au ieșit doi ele­fanți pe care nu aveai cum să nu-i zărești. Atunci, în a­murgul serii, am primit un mesaj pe telefon, semnat „K.I”, în care mi se promiteau vreo 60 de lei dacă ie­șeam în stradă. Dacă aduceam un prieten mai primeam 30 de lei și dacă-mi luam și cîinele încă 30.

Prieteni am a­vut, i-am sunat și le-am explicat cum eu nu am din ce-mi plăti facturile și au venit, dar cîini n-am avut la mine, erau toți acasă, la țară. Păcat, dacă eram acasă sigur a­dunam o haită de vreo zece cîini. Ni se cerea creativitate și activitate pe Facebook și ce mai era pe internet. Nicio problemă, domnule K.I, i-am spus. Mi-am luat o haină mai groasă pe mine, ceva pancarte și pentru prie­­tenii mei, taxiul spre Piața Unirii și am început să mă a­git pe acolo.

Prima seară a fost ceva de vis, multe vuvuzele, zgo­mote, lasere, țipete – ba chiar unii dintre noi au cum­pă­rat și ouă pe care le-au spart de ușile sediului PSD din Iași. Nu am stat prea mult, fiindcă și așa era tîrziu cînd am ieșit din case, așa că am stabilit că a doua zi să ne vedem mai devreme, mai ales că se zvonea că o să pri­mim și mai mulți bani. Păi să vezi cîți am fost în a do­ua seară, am umplut toată strada Ștefan și am și blocat toa­tă strada Palat. Strigam la oamenii de la balcoane „Ie­șiți din casă, dacă vă pasă!”, știind că pentru fiecare per­soană nouă adusă la protest mai primeam 30 de lei.

O nebunie, peste noapte, unii ieșeau din pușcărie, iar noi ne îmbogățeam. Tot în seara aia, am mai primit un me­saj prin care ni se spunea să luăm trenul spre Bu­cu­rești – de la noi, de la Iași, nu au mers prea mulți, dar de la Cluj au fost cîțiva. Eu cred că acolo tarifele erau ceva mai mari, e și aici e o diferență între Est și Vest. După toate acele nopți petrecute pe stradă, m-am dus, în sfîrșit, la bancă. Abia aştepatm să-mi scot ba­nii. Cînd să pun codul primit pe sms, pe ecran mi-a a­părut următorul mesaj: „Ai luat țeapă, nu mai vin banii de la Soroş”. Am lăsat cardul, m-am echilibrat pe loc și am luat-o la fugă, dar mi-am dat seama că nici nu mai aveam nevoie de bani, după atîtea zile în stradă, cine a mai stat pe acasă să deschidă și căldura.

Autor:

Ionuț Teoderașcu

Prefer să fac ultimele editări la un reportaj atunci cînd lângă mine ies vibrînd aburii dintr-o ceașcă de ceai negru. Mi-aș dori să trăiesc, cel puțin pentru o zi, într-o lume veche: cu stilou și foaie, cu scrisori, cu întîlniri neplanificate și fără tehnologie, dar deocamdată, viața ne fugărește de la un text la altul, gadgeturile ne ajută, apoi ne stresează și scrisorile sosesc online. La un moment dat, cer pauză din toată această agitație și îmi fac ceaiul despre care vorbeam, unul negru care îmi dă energie și-mi lasă ochii deschiși.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top