Despre chinurile sesiunii

„Sesiunea e ca Stalinskaya: doar pentru cei puternici” sau „În sesiune toată lumea dă tag din bibliotecă sau face poze la cărți. Cert e că se învață”. Dar ce ați zice de „Se­siunea: momentul în care bați toate sco­ru­ri­le record pe telefon” și „Toamna se nu­mă­ră restanțele”? Cu siguranță v-a trecut prin fața ochilor mesajul asemănător pe Facebook, pentru că în iarnă și în vară, rețelele de socializare dau pe dinafară de astfel de postări, mai ceva ca de sărbători.

E o regulă să îți plîngi necazul prin sta­tu­suri și imagini grăitoare, în care cărțile stau doldora pe un teanc cu și mai multe cărți. De două ori pe an, zeii se întorc îm­potriva studenților și îi pedepsesc cu nopți mai albe decît de obicei, petrecute în chinurile învățării. Din ce citești în news feed, ai impresia că timp de două săptămîni, în loc de studenți, vei găsi numai zombi pe holurile facultății. Nu-i mai salvează nici cafeaua și nici energizantele, consumate cît doza zilnică de lichide recomandată. Totuși, proiectele sînt predate după termenul limită, cursurile rămîn, de cele mai multe ori, neatinse sau, în cel mai bun caz, cu colțurile puțin îndoite de la cotul pe care a fost rezemat capul, cît pentru o „ațipeală”. Cunoașteți răspunsul la întrebarea „ai învățat pentru examenul de azi?”. „Cînd să mai uit și peste cursuri?”, nu e logic? Pentru că atunci cînd ca­me­ra e tapetată cu foi aruncate alandala, orice e mai interesant decît des­ci­frarea mîzgîliturilor de la începutul semestrului, cînd încă știai cum arată colegii tăi.

Circula un mesaj cum că în sesiune „timpul se dilată. Săptămîna are 14 zile – șapte zile lumină și 7 nopți transformate în zile”. Păi, cu atîta timp la dispoziție, cum de nu se găsește vreme și pentru învățat?