Să te fumez în tura de noapte

Se întîmplă, uneori, ca oa­me­nii să ți se destăinuie atît de intim, fă­ră ca tu să le fi cerut asta. Dacă stai bi­ne să meditezi asupra acestui as­pect, poate găsești și o explicație lo­gică. E mai sănătos să te eliberezi de povară în fața unui străin care, la pri­ma oprire, va uita ce ai spus, de­cît să-ți descarci apăsările în fața unor apropiați. Poate pe același fi­lon logic a mers și un bătrîn taxi­me­trist care avea să-mi spună, în dru­mul de acasă și pînă la spital, o po­veste personală. De multe ori, cînd aleg un mijloc de transport, fie el au­tobuz, troleu, metrou sau taxi, îmi place să privesc în jur.

De data asta, taximetristul m-a făcut să fiu atentă la cum i se miș­cau buzele în oglindă, confe­sîn­du-se cu o întîmplare, pe care el o consi­dera, bag de seamă, extrem de ru­șinoasă și dezonorantă. Se făcea că într-o seară, pe cînd a luat o co­man­dă prin stație, la un club de noap­te bucureștean, i-a urcat în față un tî­năr, aparent obișnuit. N-avea de ce să se teamă. În timp ce și-a aprins o țigară, întrebîndu-și clientul dacă îi permite să pufăie lîngă el, tî­nă­rul (timid din fire) l-a întrebat dacă poa­te să-l fumeze. Nu i s-a părut ce­va deplasat, din moment ce părea o expresie uzată de toți fumătorii. Nici prin gînd nu i-a trecut că in­sis­tența cu care acel tînăr repeta în­trebarea avea cu totul altă orien­ta­re lingvistică.

Pînă să-și dea seama că i se fac avansuri, clientul i-a mîngîiat tan­dru pulpa piciorului. A înnebunit, lo­vindu-l cu capul de ușa mașinii, sim­țind totodată un dezgust apă­să­tor, avea să spună el, nu numai din cauza gestului în sine, dar era vor­ba și de vîrsta lui, de gesturile efe­minate și dizgrațios deplasate ale cli­entului care, pesemne, și le po­to­lise la urcarea în taxi, de taman acum bietului șofer i se deschise­se­ră ochii. Și-a sunat un prieten, do­rind să-i facă vînt clientului în stradă. Sfătuit fiind că tînărul îl poa­te da în judecată, gîndindu-se ce ru­șine va trăi în firma de taxiuri, prin­tre colegii lui, s-a întors către cli­ent și i-a spus să se potolească, că-l va duce acasă în siguranță, moca. Tî­nărul, care se smiorcăia precum o femeie bătută, s-a arătat surpins că nu știa despre istoricul locului de unde a fost pescuit la comandă.

I-a spus că el, în fiecare seară de club, obișnuiește a-și petrece noap­tea cu un taximetrist de la aceeași fir­mă, contra cost. Cu alte cu­vin­te, i-a spus bietului om că a ratat o ma­re afacere, pe care mulți colegi de-ai săi nu o refuză. Și uite cum, ta­ximetristul versat a înțeles că prin­tre apropiații lui se ascund taine mult mai adînci decît și-ar fi în­chi­puit vreodată.

Diana ROTARU