Nu am votat pe nimeni

Am închis toate sursele de informare. De data asta, nu am mai așteptat cu sufletul la gură rezultatele exit-poll-urilor. Știam de cînd am văzut ce afișe stau atîrnate pe garduri că bătălia pentru prezidențiale se va da între aceiași oameni: Mircea Geoană și Traian Băsescu. Nici măcar nu ne-am mai obosit să mergem la vot cu o altă opinie. Am pus ștampila la fel ca toată lumea. Ne-a mai sfătuit cîte un coleg sau un părinte de ce ar fi bine să intrăm în cabinele de vot cu o altă părere, dar pentru noi a mai contat.

Degeaba s-au pus mai multe secții de vot, prin cămine și gări, că noi am rămas tot cu aceleași două variante în minte. Chiar dacă am crezut că numai noi nu am văzut decît două direcții, lucrurile nu au stat chiar așa. Din lipsă de idei ne-am aruncat ochii și în ograda vecinului de la sat, poate știe el un alt candidat mai breaz. Dar, din păcate, l-au orbit portocaliul și roșul de pe stîlpi. De data asta, au rămas fără inspirație și „învățații”: preotul și primarul. Poate ar fi știut cum să scrie pe buletinul de vot dacă ar fi primit ca în alți ani imbolduri din partea viitorilor președinți. Făina și orezul din această campanie s-au lăsat așteptate, iar cînd au ajuns pe masă sătenii nu au spus decît „puțin, da’ bun”. Cum să voteze ei altfel, cînd din partea celorlalți nu au văzut nici măcar un bob de mazăre?

Astfel, alegerile prezidențiale au ajuns să sufere de o boală previzibilă. Ne tot plîngem de ceva vreme că vrem o schimbare, un alt conductor, dar ne-am răzgîndit pe parcus. Ne-au luat mințile aceiași oameni. Nu prin discursuri sau promisiuni ci prin lipsă de variante. Măcar știm cu ce se ocupă partidele din care fac parte și cît au pus în aplicare din promisiuni. Chiar dacă nu ne-a plăcut în mod deosebit nici unul dintre ei, schimbare nu trebuia să se producă acum. Avem timp în următorii ani să ne plîngem că nu se face nimic pentru noi.

Atunci, vom fi uitat de ștampila cu care am mîzgîlit pe buletin o opinie strîmbă. De fapt, vom începe deja să suferim de amnezie la numai două săptămîni de la „înscăunare”, cînd jocurile politice vor fi clare. Cei care nu au mai avut loc în turul al II-lea se vor aciua pe lîngă președinte și vor începe să-i cînte în strună. Cel mai probabil, vom asista din nou la înfrățirea partidelor, desfacerea coalițiilor și nerespectarea promisiunilor. Sperăm, însă, câ de data asta pacea de după bătălia pentru Cotroceni se va finaliza într-un Guvern închegat, cu o singură voce. Dar, dacă e să ne luăm după obiceiul la care apelăm atunci cînd punem ștampila, cel mai probabil nici la Palatul Victoria lucrurile nu vor sta altfel. Următorii cinci ani s-au creionat, de fapt, dinainte să fim scoși din casă la vot.

Adriana ZĂVOI