Defilare către necunoscut

În Iași s-a încetățenit un marș, organizat în fiecare an, în iunie, al absolvenților. Din Copou și din Tudor, aceștia coboară spre Bulevardul Ștefan cel Mare, însoțiți de profesori, iar acolo se întîlnesc cu oficialitățile locale, care nu sînt reținute din diverse motive. Într-un festival al culorilor și al bucuriei, absolvenții universităților din Iași se strîng cu miile cu zîmbetul pe buze, prea puțini dintre ei fiind pregătiți pentru ceea ce îi așteaptă. Piața muncii pare o noțiune abstractă pînă în momentul acela în care căminul nu-i mai găzduiește, mîncarea la cantină devine cu 50% mai scumpă, în absența carnetului, iar prin portofel bate vîntul.

De aceea absolvenții noștri ajung să se angajeze unde văd cu ochii și unde este nevoie – vînzători, asistenți de marketing, la call center-uri sau la șaormerii. Există o vorbă încetățenită în folclorul academic care spune că mulți fac o facultate doar de dragul de o avea o diplomă și studii superioare. Adevărul „din teritoriu” este mult mai grav. Deși sînt și tineri care vin la universitate doar pentru o diplomă, mulți dintre absolvenți ar vrea să se angajeze în domeniul în care s-au specializat dar nu au nici timpul și nici răbdarea să o facă.

Pe de o parte nu vina lor. Există o presiune socială care spune că trebuie să te angajezi atunci cînd termini facultatea. Unde? Unde vezi cu ochii. Și după aceea intri într-o cascadă de decizii care nu te vor aduce înapoi pe drumul cel bun. Cine va mai angaja un inginer care are ca experiență cinci ani de mutat cutii în supermarketuri, chiar dacă e o muncă absolut onorabilă.

Nu vorbim aici de facultățile și de domeniile unde tinerii se angajează încă din amfiteatre. Sînt puține și există și multe speculații cu privire la ele. Spre exemplu tinerii de la informatică ajung adesea să renunțe la studiile de licență pentru a se angaja la o companie care le promite unde salariu foarte bun, adesea peste 2.500 de lei, dar care e posibil să nu aibă un viitor lung sau strălucit. Iar în acel moment studenții se vor trezi la 27-28 de ani, în cel mai bun caz, și fără studii superioare finalizate și fără loc de muncă. Iar următorul job le va cere o diplomă și vor fi nevoiți să se întoarcă la facultate pentru a o lua.

Dincolo de toate speculațiile și realitățile care privesc piața muncii, ideea de bază rămîne aceeași – absolvenții mărșăluiesc în fiecare an în gol. Universitățile sînt prea puțin corelate cu piața muncii, cu excepția cîtorva domenii, iar toate discuțiile cu privire la această corelare par desprinse din cărți de filosofie. Săptămîna aceasta va apărea și un draft al unei noi legi a educației. Aceeași filosofie o vom regăsi probabil și în aceasta, fără măsuri concrete, iar absolvenții vor mărșălui în continuare ca să-și găsească un loc, fără să știe de fapt către ce se îndreaptă.