Bula

Nimeni nu se aștepta ca Brexit să fie votat de peste 50% dintre alegători la referendumul din Marea Britanie, ni­meni nu credea că Donald Trump va cîș­tiga alegerile din Statele Unite ale Ame­ricii, multă lume credea că, dacă ajunge în turul al doilea, Maia Sandu îl va învinge pe Igor Dodon și mulți în con­tinuare se mint că nu ne paște încă o perioadă de cel puțin patru ani de USL, cancerosul tandem PSD – PNL, la gu­vernarea țării. Asta pentru că trăim într-o bulă social media pe care singuri ne-o for­măm, filtrînd informațiile în așa fel în­cît ajung la noi aproape doar știrile ca­re ne convin, părerile cu care sîntem de acord și care ne alimentează con­vingerile și ne formăm un cerc de prieteni virtuali care gîndesc la fel ca noi, cu care putem mai mereu să fim de acord și să ne batem unii pe alții pe spate de deștepți ce sîntem în privința societății, a politicii și a subiectelor ar­ză­toare ale momentului.

Este atît vina consumatorilor de me­dia, pentru că pri­mul instinct al multora, în momentul în care văd online ceva cu care nu sînt de acord, este să ignore, să treacă repede mai departe, să blo­che­ze, pentru a nu mai vedea a doua oară (fenomenul numit „distorsiune de confirmare” – cînd tinzi să citești fix lu­cru­rile cu care ești de acord), cît și a felului în care sînt construite și au fost modificate de-a lungul timpului re­țe­lele so­cia­le. Algoritmii Fa­cebook au fost mo­di­fi­cați în 2014, într-o încercare de a reduce numărul de texte de tip clickbait (cu titlu care te păcălește să dai click, să te ducă pe siteul respectiv) care apar în newsfeed-ul utilizatorilor. Însă cum au realizat asta? Acordînd re­le­van­ță mai mare știrilor cu care utilizatorii in­te­rac­țio­nau mai mult, considerînd că cele de tip clickbait vor fi mai degrabă ignora­te. Combinînd acest algoritm cu distorsiu­nea de confirmare, rezultă un newsfeed care doar îți confirmă pă­re­ri­le, în loc să le pună la încercare, să te facă să-ți pui întrebări sau măcar să-ți prezinte o opinie diferită.

Jurnaliștii de la „The New York Times” iau acum în considerare faptul că acest algoritm chiar a contribuit la victoria lui Trump, pentru că a fost mai ușor ca un segment din populație să devină letargic față de alegeri, citind zi de zi despre cîștigul sigur al lui Hillary Clinton, dar facilitînd și radicalizarea segmentului opus.
Facebook a devenit pentru foarte mulți dintre noi principalul agregator de știri. Prin urmare, cînd aruncăm în acest cocktail și sutele, dacă nu miile de pagini de știri false, apărute peste noap­te, mai ales în perioadele electorale, tex­te care de­monizează un candidat sau altul, po­la­rizînd pe termen lung și mai mult so­cietatea, devine îngrozitor să te gîndești la efectele pe termen lung asu­pra felului în care informația ajunge la oameni și cum schimbă aceasta gîndirea lor.

Și pentru că ajungem să trăim în bula asta pe internet, dar și în offline, în grupurile de prieteni pe care ni le for­măm și în discuțiile pe care le avem la muncă, în pauze la facultate și în bar la bere, devenim ignoranți la lumea din ju­rul nostru, la restul lumii, cea care nu ajunge în newsfeedurile de Facebook, la segmente întregi de populație a căror voce nu o auzim și care ajung să nu mai existe pentru noi.