Revoltă și în Parlament – se depune iar moțiune de cenzură

„Revoluția fiscală” a Guver­nu­lui are ca scop asumat de minis­trul Finanțelor Publice Ionuț Mișa și prim-ministrul Mihai Tudose scă­de­rea impozitării asupra cetățe­ni­lor și colectarea mai multor fonduri la bugetul de stat. Principalele modi­fi­cări prevăd ca impozitul pe venit să scadă de la 16% cît este în pre­zent la 10%, contribuțiile sociale ale an­ga­ja­torului urmează să fie plătite de către angajat și, printre altele, se reduce și contribuția la Pilonul al II-lea de pensii de la 5,1% la 3,75%, în timp ce companiile care vor de­cla­ra falimentul vor fi impozitate în plus cu 2,25% din fondul de salarii.

Argumentul cel mai mare al celor aproximativ 40.000 de pro­tes­tatari din cele mai mari orașe din țară, care au ieșit în stradă și îm­po­triva acestor măsuri duminică, 5 no­iembrie, este că salariile angaja­ți­lor vor scădea. Dacă la stat Guver­nul va impune o creștere a salariului brut astfel încît angajatul să poa­tă plăti toate contribuțiile pe care le plătea angajatorul în numele său și să rămînă, la finalul lunii, cu ace­eași sumă de bani în mînă, în mediul privat o astfel de măsură este im­po­sibilă și depinde doar de bună­vo­ința firmelor, care nu vor fi obligate să majoreze salariul brut. Ast­fel, Ziarul Financiar estimează că sînt peste 6 milioane de contracte care rămîn în aer pînă în ianuarie 2018, cînd vor intra în vigoare aces­te măsuri, estimîndu-se că cei mai taxați vor fi angajații din sistemul IT, care au beneficiat de mai multe fa­ci­lități fiscale în ultimii ani.

Contestare pe linie

Deși Ordonanța a fost publi­ca­tă în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare de la începutul anului viitor, există posibilitatea ca aceasta să nu aibă exact aceeași for­mă pe care o are acum sau ca ea să nu producă niciun efect. Conform legislației din România, orice ordo­nanță intră sub formă de propune­re legislativă în Parlament care are dreptul să propună amendamente pentru a o putea modifica și transforma în final în lege. În momentul de față, dacă Parlamentul va a­borda această ordonanță pe ordi­nea de zi în săptămîna în care urmează există suficient timp ca, pînă la fi­nalul anului, să poată să o transforme în lege. Însă, odată ce aceasta va fi transformată în lege, preșe­din­tele României o poate ataca la Cur­tea Constituțională. Pînă la acel stadiu, doar Avocatul Poporului poate contesta la instanța legislativă su­premă actul normativ.

„Revoluția fiscală” a stîrnit cri­tici din toate colțurile lumii poli­ti­ce și economice. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, conform Adevărul, că aceste modificări re­pre­zintă un spectacol „riscant și mincinos, iar România este jucată și lăsată pe seama hazardului”. La rîndul său, președintele PNL, Lu­do­vic Orban, a anunțat că partidul său va declanșa o moțiune de cen­zură împotriva actualului Guvern, cu șanse care sînt, însă, destul de mici de reușită. În acest moment, PNL are 166 de voturi asigurate, dar pentru a schimba Guvernul va avea nevoie de încă 70, peste 20 de parlamentari din PSD și ALDE fiind nevoiți să voteze împotriva pro­priului partid pentru ca al doilea Guvern din scurta guvernare PSD-ALDE să cadă. Cele mai afectate din acest tăvălug mediatic sînt com­paniile care își realizaseră o prog­no­ză financiară pentru anul 2018 și care au aflat, cu mai puțin de două luni înainte de finalul anului, că trebuie să-și refacă toate calculele și că în previziunea fiscală în România există doar pe hîrtie.