Lucian DÎRDALĂ: Apropierea alegerilor prezidențiale din toamnă a făcut ca presiunea internă să fie și mai crescută în campanie

Cum vi s-a părut campania electorală?

Campania electorală a atins în foarte mică măsură problematica eu­ropeană și s-a concentrat pe po­li­ti­ca națională și pe liderii de vîrf. A avut un caracter demagogic, în cea mai mare parte, caracter punctat și de tendințe naționaliste și autoh­to­nis­te, de altfel foarte bine reflectate în materialele electorale. Din punctul meu de vedere, campania re­pro­­duce imaginea Uniunii Eu­ro­pe­ne ca fiind o mătușă bogată da­toa­re să ne ofere fonduri, o mătușă ca­re ne impune coduri de comportament ce nu ne fac foarte mare plăcere, dar pe care trebuie să le respectăm. Cred că este o imagine sugestivă a modului în care se vede UE într-o bună parte a societății românești. Cel mai vizibil partid a fost, evident, Partidul Social Democrat îm­pre­ună cu aliații săi. A fost o uti­li­zare intensă a resurselor gu­vern­a­men­tale de către PSD, mă refer la resurse ale ministerelor, agențiilor guvernamentale și din teritoriu. Nu sînt singurii care au recurs la astfel de trucuri, dar pe fond cred că PSD a valorificat avantajul de ca­re dispune: puterea și guvernarea.

Credeți că mesajele electorale au mo­ti­vat și publicul nehotărît sau duminică la urne se va prezenta doar acel electorat deja format?

Întotdeauna campania mobili­zea­ză într-o oarecare măsură electoratul. În lipsa unei campanii, ar trebui să ne așteptăm la o rată de participare și mai mică. Nu este însă o campanie care să încurajeze participarea avizată a cetățeanului și aici România nu e la prima aba­te­re, la fel s-a întîmplat și în 2009. Acum, însă, apropierea preziden­ția­lelor din toamnă a făcut ca pre­siu­nea internă să fie și mai pro­nun­țată. România va avea, cel mai pro­babil, o prezență redusă la vot, ceea ce, pe de o parte este rău din punct de vedere democratic, dar pe de altă parte, dacă cetățeanul nu are o părere formată, este mai bine să nu și-o exprime, decît să meargă la vot stimulat de cadourile electorale ale partidelor.

Dar la nivel european cum credeți că va arăta prezența la urne?

La nivel european, prezența la vot va fi mai intensă. Sondajele de opi­nie sugerează o prezență mai bună ca în 2009, în mare măsură din cauza nemul­țu­mi­ri­lor existente în nu­me­roase țări, în nu­me­roa­se segmente de populație, ca ur­­ma­re a crizei fi­nan­ciare sau din alte mo­tive, eu­ro­pene și mai ales in­ter­ne. Este de aș­teptat ca scorul bun al par­tid­e­lor eu­rosceptice să rezulte și dintr-o mo­bilizare mai in­tensă a acestui tip de electorat. Vo­tul anti-sistem sau votul îm­po­tri­va forțelor conven­țio­n­­ale în Fran­ța, Marea Britanie sau chiar în Italia s-ar pu­tea să ducă la o cifră mai mare a prezenței la vot.

Se discută în spațiul public despre o nouă direcție impusă și de Tratatul de la Lisabona după aceste alegeri eu­ro­par­lamentare. Cum credeți că se va contura practic aceasta?

Tratatul de la Lisabona este în mare măsură aplicabil, dar sigur că din punct de vedere in­sti­tuțional mai sînt elemente ce vor intra în vigoare abia acum, odată cu noua legislatură. Termenul de „nouă di­rec­ție” s-ar putea să fie un semn de wishful thinking, în sensul că țările membre sînt obligate să reflecteze la viitorul uniunii, la posibilitatea unui nou tratat care să prevadă, spre exemplu, o integrare fiscală mai pronunțată. Cred că „noua direc­ție” vine în primul rînd pe fondul dorinței de desprindere de moș­te­ni­rea crizei, de pesimismul accen­tuat și de adversitățile care au ieșit la lumină în ultimii ani.