Estul, reticent în fața proiectului propus de Vest

Pe lîngă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și François Hollande, președintele Franței, doi susținători ai „Europei cu mai multe viteze”, Jean-Claude Juncker, președintele Co­­misiei Europene, pare să întărească necesitatea adoptării unui astfel de proiect. Conform declarațiilor fă­cu­te de președintele Franței, cîteva țări din UE ar putea avansa în domenii precum apărarea, creșterea e­co­no­mi­că și lupta cu terorismul, fără ca ce­lelalte state să fie lăsate deoparte, dar și fără să aibă drept de veto în ca­zul planurilor statelor mai dez­vol­­tate.

Acest nou proiect a fost criticat de țările estice, în frunte cu Polonia și Ungaria, întrucît, potrivit liderilor acestora, estul Europei ar risca să fie dat la o parte în procesul de decizie și ar putea să devină, în timp, „o a doua zonă”. „Așa ceva este accepta­bil (n. red. proiecte în care se lu­crea­ză cu viteze diferite), dar să statuăm că în Europa sînt țări care merg î­nainte și altele care rămîn în urmă, asta nu putem să acceptăm”, a dec­la­rat Klaus Iohannis, președintele Ro­mâniei. Liderii țărilor vestice au în­cercat să explice faptul că această no­uă direcție ar duce la o și mai bună cooperare între toate cele 27 de țări membre ai Uniunii Europene. „Cît pri­vește această așa-numită Europă cu mai multe viteze, am fost surprins să constat că unii dintre colegi văd a­cest concept ca o linie de separație, ca o nouă Cortină de Fier între Est și Vest. Nu aceasta este intenția. Ro­mâ­nia și Bulgaria, spre exemplu, sînt re­prezentate în toate aceste proiecte a­van­sate, deci acest concept nu este în niciun fel îndreptat împotriva așa-numitelor state membre noi”, a declarat Jean-Claude Juncker.

Zona Euro devine un club select

Acest proiect se axează, în pri­mul rînd, pe zona euro, acolo unde relațiile dintre țările membre se vor intensifica și consolida. Acest scenariu face și mai dificilă aderarea ță­rii noastre la zona euro, fiindcă se pre­supune că regulile vor deveni și mai aspre. Totodată, o „Europă cu mai multe viteze” ar putea împărți cele 27 de state membre în trei grupuri diferite: grupul 0 – format din țări UE care au monedă euro și care în­de­plinesc criteriile de convergență, grupul 1 – format din țări UE care au monedă euro, dar care nu în­de­plinesc criteriile de convergență și ul­timul grup, grupul 2 – format din țări UE care nu au monedă euro și ca­re nici nu respectă criteriile de con­vergență.

În 2014, România respecta toate criteriile de convergență (n. red. patru criterii care fac posibilă aderarea unei țării la zona euro), însă, a­cum, se vehiculează că aceste criterii vor fi modificate și, în consecință, Ro­mânia nu va mai fi capabilă să le respecte. Spre exemplu, se discută în Parlamentul European, după cum notează și contributors.ro, că vor fi in­troduse criterii care vizează creș­terea salariului minim în UE la 1.200 de euro/lună și printre altele și in­troducerea unui venit minim ga­rantat pentru pensionari de 1.000 de euro/lună.
În continuare, aceste noi direcții vor fi dezbătute și analizate în ca­drul summitului de la Roma, de pe 25 martie, de către toți liderii țărilor UE. Acest summit are loc în contextul în care se împlinesc 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Tot în perioada următoare sînt programate mai multe dezbateri în fi­e­care țară membră a Uniunii Eu­ro­pe­ne în care vor fi prezentate progresele blo­cului co­mu­nitar european.