Efectul pervers al imbecilizării guvernării PSD asupra Opoziției

Desigur, putem discuta dacă plecarea lui Dănuț Andrușcă din Executiv ridică sau nu media IQ-ului din cabinetul Dăncilă. Opinia mea este că nu. După remaniere, suma prostiei a rămas aceeași sau chiar a crescut. Fiecare schimbare de guvern/ remaniere a adus la Palatul Victoria indivizi tot mai proști, tot mai slab pregătiți profesional, ușor de manipulat și incapabili să-i reziste lui Dragnea.

Situația aceasta este perfectă pentru tabăra anti-PSD, de la Iohannis la Cioloș și Barna: „Cu cît mai rău, cu atît mai bine”. Se putea intui raționamentul încă de la instalarea guvernului Tudose, dar el a fost evident în momentul în care Klaus Iohannis „a mai dat o șansă” PSD, prin Viorica Dăncilă. Și chiar dacă USR a mîrîit la acel moment la șeful statului, sînt convins că și lor le-a convenit ca Dragnea să instaleze niște catastrofe la Palatul Victoria: prin comparație, orice mediocritate din opoziție pare acum acceptabilă.

Partea rea este că imbecilizarea guvernării intoxică și Opoziția. A remarcat-o acum cîteva săptămîni Dacian Cioloș cînd spunea că „PNL (…) aşteaptă să cadă PSD natural şi ei să le ia locul”. El avea dreptate, dar asta nu-l scutește de obligația de a privi, un pic, și în oglindă. Toată opoziția, de la Iohannis la Orban, Cioloș și Barna, nu face mai nimic, pentru că „așteaptă să cadă PSD natural”. Desigur, sînt oameni care se bat, de la Claudiu Năsui la Ciprian Ciucu și mulți alții. Dar este evident că sînt pe cont propriu și n-au susținere în partid. PNL, USR și MRÎ nu au inițiative spectaculoase, nu sînt capabile să impună o agendă proprie și tot ce fac este ca, eventual, să reacționeze la gafele și abuzurile PSD. Pîndesc subiectele din presă și, uneori, le exploatează. Rar se întîmplă să aducă la suprafață informație a cărei dezvăluire să afecteze guvernarea.

Sentimentul meu este că adevărata preocupare a liderilor opoziției este să-și dea brînci între ei. Au sentimentul că PSD e ca și bătut și tot ceea ce trebuie să facă acum este să decidă cine e primul la masă, după ce Dragnea eliberează terenul.

Pornind de la presupunerea (optimistă) că PSD pierde viitoarele alegeri, e un mare semn de întrebare pentru mine ce vor face PNL, USR și MRÎ cu puterea. Vedeți, și aici e unul din efectele perverse ale imbecilizării constante a guvernării PSD: cetățenii sînt atît de exasperați încît spun „orice e mai bine”. E greșit. Eram reporter la Mediafax în 1996 și monitorizam Convenția Democratică, așa că am urmărit tot procesul preluării puterii și apoi prăbușirea spectaculoasă. Am văzut cum se transformă niște amatori decenți, de bună credință, în momentul în care dau de putere și gestionează bani de la buget. Să nu mă înțelegeți greșit: nu cred că istoria se repetă! Dar, ca să fiu un pic mai explicit, e legitim să mă întreb de pe acum: ce vor face PNL, USR și MRÎ cu sistemul de sănătate, de exemplu, dacă preiau guvernarea? În afară de Vlad Voiculescu – care a anunțat că vrea să fie primar al Capitalei – cine ar putea prelua portofoliul Sănătății? Ce vor face cu CNAS: vor sparge acest monopol de stat sau se vor mulțumi să cosmetizeze o instituție abuzivă și coruptă? Mă îngrijorează faptul că tabăra anti-PSD fie nu are răspunsuri clare pentru multe subiecte sensibile, fie evită să le ofere…

Oricum, eu cred că există un risc major ca strategia „nu facem nimic, lăsăm PSD să se prăbușească sub presiunea propriei prostii și a dosarelor lui Dragnea” să se dovedească a fi complet greșită, în 2020. Dragnea a dovedit o uriașă capacitate de rezistență și cine crede că va avea soarta lui Adrian Năstase, Dan Voiculescu sau Elena Udrea s-ar putea să se înșele profund.

de Mircea Marian, senior editor Newsweek România