Compromisul toxic al președintelui Băsescu în chestiunea procurorilor
Cap în cap 8 aprilie 2013 Niciun comentariu la Compromisul toxic al președintelui Băsescu în chestiunea procurorilor 3Traian Băsescu a cedat în fața USL în chestiunea numirii șefilor de parchete. E prima cedare majoră în fața tăvălugului USL, dar și o contradicție majoră cu propria sa conduită, cu standardele pe care el însuși le impusese și care l-au poziționat ca interlocutor valid al partenerilor externi. Așa se explică reacția de respingere a societății civile care susținuse în criza politică din vară funcționarea instituțiilor în fața asaltului USL, indirect susținînd poziția președintelui. Printre consecințele acestei cedări se numără și deficitul de imagine proiectat asupra Mișcării Populare, pe care Băsescu o moșește la Cotroceni ca alternativă la PDL-ul părăsit.
De ce spunem ca a cedat Băsescu? Pentru ca au existat citeva momente – cheie în care președintele a acționat ca unic reprezentant al Opoziției față de încercările USL de acaparare completă a întregii puteri, la adăpostul celor 70% din Parlament și a intereselor ilegitime ale unor lideri cu probleme în Justiție. Traian Băsescu si-a asumat explicit rolul de contra-putere, în concordanță cu profilul său politic și cu standardele pe care el însuși le-a clamat și respectat pînă acum: neamestec în Justiție, întărirea instituțiilor, respectarea valorilor euro-atlantice asumate de România.
Primul astfel de moment în care președintele se poziționase ca cenzor al intereselor ilegitime ale USL a fost ianuarie 2013: respingerea nominalizărilor făcute de ministrul Mona Pivniceru pentru șefia DNA și Parchetului General. Traian Băsescu i-a respins pe bună dreptate pe Ioan Irimie și Tiberiu Nițu (acum reșapat), doi procurori cu o prestație lamentabilă în fața CSM și, mai ales, lipsiți de performanțe notabile în activitate. Presiunea USL era la fel de mare ca și acum, dar președintele a rezistat.
A urmat Consiliul European în care s-a negociat bugetul UE pentru 2014 – 2020 (7 – 8 februarie 2013). Traian Băsescu a mers la Bruxelles și și-a susținut permanent poziția de negociere, apărîndu-și ulterior cu încrîncenare rezultatele în fața tirului de reproșuri venite din partea USL.
În martie, Traian Băsescu a înfruntat din nou USL, anunțînd că va îndemna populația să boicoteze referendumul de modificare a Constitutiei dacă noua propunere nu va ține cont de referendumul din 2009.
A urmat interviul acordat pe 12 martie postului Digi 24 in care președintele a făcut publice cîteva predicate extrem de puternice legate de numirile la șefia Parchetului General și a DNA, refuzînd însă și la acel moment soluția unui concurs.
Momentul înțelegerii cu Ponta pe numirea procurorilor a reprezentat o ruptură. Acceptarea de către Băsescu a unor nume controversate precum Alina Bica, Giorgiana Hosu, Bogdan Licu în poziții secundare putea fi considerată un compromis accetabil în condițiile unei Puteri cu sprijin parlamentar și popular uriaș. Dar nominalizarea la șefia DNA a unui om din afara instituției (fie ea și Laura Codruța Kovesi) și a lui Tiberiu Nițu la șefia PG a generat opoziția manifestă a lui Daniel Morar, a echipei sale de la DNA și a societății civile atașată de standardele europene.
Compromisul major e și mai clar cînd ne uităm la una din mizele mari ale bataliei pentru Parchetul General – viitorul procuror-șef cunoaște, potrivit legii, toate avizele de interceptare pe siguranța națională cerute de SRI. Există o presiune din partea politicienilor cu probleme penale și a politicienilor în general de a ști din timp dacă pe numele lor există un mandat de interceptare. Poate Tiberiu Nițu să țină piept acestor presiuni?
Cristian PANTAZI este redactor-șef la agenția de presă HotNews.ro
Adaugă un comentariu