Brexit pe brînci

Acordul negociat de premierul Theresa May cu Bruxelles pentru Brexit a fost respins săptămîna trecută cu 230 de voturi (202 pentru, 432 împotriva), în cea mai dură înfrîngere parlamentară din istorie pentru un guvern britanic. Scopul înțelegerii la care s-a lucrat peste doi ani era de a asigura o plecare organizată din Uniunea Europeană începînd cu 29 martie și stabilirea unei perioade de tranziție de 29 de luni pentru a negocia un acord de schimb liber. Inițial, votul trebuia să aibă loc în decembrie, însă Theresa May l-a amînat, într-o încercare de a atrage mai mulți membri ai Parlamentului de partea sa.

Votul atît de puternic împotriva acordului lui May reflectă divizarea membrilor Parlamentului britanic în ce privește Brexit. Unii vor ca Marea Britanie să iasă din UE fără o înțelegere, alții vor o variantă mai puțin restrictivă („soft Brexit”) a acestei înțelegeri, alții vor un al doilea referendum, în timp ce unii vor să oprească Brexit cu orice chip. Fără a deține o majoritate parlamentară și cu aceste viziuni contradictorii ale oponenților săi, e greu pentru Theresa May să atragă sprijin de partea sa. Mai mult, la fel ca în perioada campaniei pentru referendum, subiectul a provocat falii și în interiorul partidelor britanice. Atunci, în prima jumătate a lui 2016, ambele tabere, Leave și Remain, au atras membri și din Partidul Conservator, și din cel Laburist. Acum, de exemplu, 118 de membri ai Parlamentului din partidul lui Theresa May, atît din tabăra Leave cît și din Remain, au votat împotriva înțelegerii la care a ajuns liderul lor cu Bruxelles, în timp ce trei laburiști au susținut prin vot acordul negociat de oponentul lor politic.

Cel mai controversat aspect al înțelegerii a fost „backstop”-ul legat de granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord. După Brexit, fîșia de pămînt de 500 de kilometri între Lough Foyle și Carlingford Lough va fi singura graniță terestră între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Pe scurt, acest backstop ar trebui să asigure că, oricum ar ieși Marea Britanie din UE, cu o înțelegere sau fără, nu se va reveni la o graniță „hard” între Irlanda și Irlanda de Nord, cu infrastructură și controale riguroase. Acest tip de graniță a fost desființat în 1998, odată cu acordul „Good Friday”, care a pus capăt violențelor de pe insulă și care garanta, printre altele, că nu se va reinstaura o frontieră. Revenirea la o frontieră „hard” ar putea reaprinde tensiuni în zonă, alimentate și de sentimente de identitate în jurul graniței. Creionarea acestui backstop a deschis o serie de probleme de ordin legal și administrativ care la rîndul lor au aprins tensiuni. De exemplu, Irlanda de Nord ar putea avea un statut aparte față de restul Marii Britanii, rămînînd aliniată la regulile pieței unice UE, însă o parte dintre politicieni se tem că asta ar zdruncina integritatea Regatului. Concesia liderilor UE a fost ca acest backstop să fie doar temporar și de scurtă durată, însă membri ai Parlamentului Britanic din toate partidele au fost nemulțumiți, ducînd la votul zdrobitor negativ.

Liderul opoziției, Jeremy Corbyn, a inițiat un vot de neîncredere asupra Guvernului, însă Theresa May a cîștigat cu 325 la 306. Urmează o nouă rundă de negocieri, dar, pe măsură ce termenul limită se apropie, crește pericolul ca ieșirea din Marii Britanii din Uniunea Europeană să provoace haos administrativ și economic – no deal Brexit.

Sursă foto: gq-magazine.co.uk