Biserica a cîştigat bătălia pentru ora de religie, însă urgia anti-creştină se află la început

Furtuna artificială din jurul religiei în şco­lile româneşti se încheie cu o victorie a Bi­se­ri­cii Ortodoxe Române: majoritatea covîr­şi­toa­re a părinţilor au depus cereri pentru men­ţinerea acestei materii, conform datelor fur­ni­zate de ministrul Educaţiei.

Nu am nicio îndoială că vor apărea în zi­le­le ce urmează îndrăzneţe investigaţii jurnalistice care vor dezvălui semnături false, manipulări, presiuni şi – de ce nu? – chiar torturi aplicate părinţilor şi copiilor pentru menţinerea orelor de religie. Corul bocitoa­re­lor seculariste îşi va relua fără preget in­to­na­rea gîngavă a mantrelor favorite: 18.000 de biserici versus 400 de spitale, statul să nu mai sprijine financiar cultele, catedrala cos­tă 200 de miliarde de euro, preoţii au salarii mai mari decît medicii etc.

Bineînţeles, va fi condamnată aprig cam­pania de promovare a religiei în şcoli or­ga­ni­zată de Biserica Ortodoxă Română, conform logicii strîmbe că este permisă o campa­nie mediatică susţinută împotriva bisericii, dar biserica nu are voie să se folosească de aceleaşi mijloace. „Ia-l de pe mine că-l o­mor!” Dacă s-ar apuca cineva să scormone în vieţile private ale propovăduitorilor Remus Cernea şi Emil Moise aşa cum s-a întîmplat în cazurile a sute de preoţi, răcnetele de in­di­gnare ar depăşi decibelii deranjanţi ai clo­po­telor din bisericile citadine şi poate chiar trîmbiţele de la Ierihon.

Pe de altă parte, rămîn nerezolvate pro­ble­mele Bisericii Ortodoxe Române: profesorii de religie cu pregătire precară, manu­a­lele prost alcătuite (dar aici vorbim de o pro­­blemă generală a înv­ă­­ţă­mîntului ro­mâ­nesc), trans­for­ma­rea parohiilor într-o reţea de multilevel marketing destinată strîngerii de fonduri pentru o catedrală mult prea ambiţioasă, lu­xul afişat de unii înalţi ierarhi, ruptura din­tre cler şi credincioşi. Însă mirenii au trecut peste toate acestea şi şi-au înscris copii pe mai departe la orele de religie.

Esenţa dezbaterii nu este reprezentată de menţinerea sau scoaterea din programa şco­lară a orelor de religie, pînă la urmă românii au rămas creştini şi după jumătate de secol de comunism, fără religie în şcoală. Miza chestiunii este alta: ingineria socială, modifi­carea generaţiilor viitoare. O minoritate ag­re­sivă s-a folosit de chiţibuşuri avocăţeşti cu in­tenţia de a elimina „îndoctrinarea” copiilor majorităţii populaţiei.

Ţinta mărturisită: peste cîteva generaţii re­ligia să nu mai aibă nicio relevanţă în Ro­mâ­nia. Aş fi de acord să fie scoasă ora de religie din şcoli cu condiţia interzicerii oricărei ore de etică, morală sau educaţie civică în care să se facă propagandă secularist-ateistă. Deo­cam­dată ora de religie va fi menţinută pentru ma­joritatea elevilor din România, însă va trebui să ne pregătim să respingem introducerea edu­caţiei civice care clădeşte „omul nou” după chipul şi asemănarea lui Remus Cernea.

Între timp, Biserica Ortodoxă Română trebuie să-şi rezolve problemele interne şi să revină la tradiţia care a ţinut-o sute de ani: le­gătura vie dintre cler şi credincioşi. Cli­pu­ri­le de propagandă nu rezolvă nimic pe termen lung.

de George Damian, jurnalist Adevărul
Text apărut pe adevarul.ro pe 6 martie