Alegeri la termen: ce riscă partidele de la Putere

Începerea anului electoral 2012 a adus pentru PDL si coaliția de guvernare două șocuri majore. Primul a fost valul de proteste populare iscate de proiectul legii sănătății și demisia subsecretarului de stat Raed Arafat.

Al doilea șoc a fost decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională inițiativa legislativă prin care alegerile locale și cele generale din acest an erau comasate prin împingerea localelor pînă în luna noiembrie. O conexiune există între cele două evenimente. Măcar din punct de vedere al timing-ului lor.

Să ne explicăm. Decizia Curții Constituționale era așteptată pentru primele zile din ianuarie 2012, și puțini erau cei care mizau pe o decizie contrară intereselor coaliției de guvernare. Începutul anului a adus însă un eveniment neprevăzut – mitingurile antiguvernamentale și antiprezidențiale din întreaga țară. Iar Curtea a amînat decizia. Nu a fost prima oară cînd, în preajma unor decizii majore – vezi proiectul de reducere a pensiilor – Curtea a așteptat parcă să vadă cum se înclină balanța de putere. După ce lucrurile s-au mai limpezit, Curtea a decis. Comasarea alegerilor e neconstituțională. Iar coaliția de la Putere și-a văzut un atu electoral spulberat.

De ce ar fi fost benefică această comasare pentru coaliție? Din două motive:

1. Prin comasare ar fi crescut șansele unui rezultat mai bun la alegerile generale, datorită implicării sporite a primarilor în campanie. Or, cu fondurile guvernamentale la îndemînă, pînă în noiembrie coaliția mai putea miza pe cîteva zeci bune de primari atrași de la USL înspre partidele de la Putere (vezi „performanța” UNPR). Implicit, ar fi avut mai multe șanse pentru candidații la parlamentare susținuți de acești primari.

2. Împingerea localelor în noiembrie ar fi crescut șansele ca primarii PDL, UDMR și UNPR care deocamdată sînt mai degrabă reticenți să-și asume apartenența la o coaliție care a girat măsuri de austeritate foarte impopulare, să poată beneficia de o revenire a economiei și o eventuală creștere a salariilor în mediul public și a pensiilor.

Ce se va întîmpla acum, că alegerile vor avea loc cel mai probabil la termen, după cum a declarat duminică și președintele Traian Băsescu? Efectul major pe care-l aștept este creșterea presiunilor populiste dinspre liderii locali asupra liderilor partidelor de guvernamînt. Liderii locali, care vor avea de apărat o funcție de șef de Consiliu Județean sau de primar, vor presa asupra Guvernului pentru stoparea reformelor dureroase și aplicarea unor măsuri populiste, precum creșteri de salarii / pensii. Altfel, ei nu se vor putea prezenta cu o zestre prea bogată în lupta electorală împotriva unei USL pe care protestele din primele zile ale anului au urcat-o din nou în sondaje.

Cristian PANTAZI