Piloni pentru istorie

Au sunat ca niște vorbe vechi de 93 de ani, parcă rostite și atunci la Chișinău, cugete din inimă și pline de iubire frățească, a­se­menea unui fir de iarbă verde crescut primăvara, care să tragă pămîntul mai aproape de frații români. Unirea se face prin cultură și spirit. „Ro­mâ­ni­a reîn­tre­gi­tă ar trebui îmbinată cu România în­tă­rită în sfintele hotare” a spus preotul Merticariu, cel care a o­ficiat o slujbă de pomenire în me­mo­ria celor care în 1918 au votat Unirea Basa­ra­biei cu Țara Româ­neas­că.

La muzeul „Mihai Eminescu” din Copou, în miezul zilei, s-au co­me­morat „93 de ani de la Unirea Ba­sarabiei cu țara”. Au ținut alocuțiuni conf. univ. dr. Sergiu Musteață de la Chișinău, prof. univ. dr. doc. Ga­vril Istrate și de prof. univ. dr. Man­dache Leocov din Iași. Pentru că li­te­­ratura se împacă cu muzica, cob­zarul Ion Popov și violonistul Vita­lie Grib au cîntat publicului melodii de pe cele două plaiuri despărțite.

Înainte să vorbească, profesorul universitar Gavriil Istrate, a fost prezentat ca „unicul dintre noi care es­te mai în vîrstă ca Unirea”, iar la momentul oportun dumnealui a ținut să remarce că este mai mare și decît Armata Roșie. Profesorul și-a adus a­minte istoria, așa cum a trăit-o. Și încă din 1930, cînd i-a cunoscut pe basarabeni prin venirea la studii în Iași a crezut în a­cest ideal, un ideal care să fie mo­ment de glorie. A venit într-un oraș ca­re a dat putere Ba­sa­ra­biei, spi­ri­tu­al și cultural, căci „ci­ne n-a văzut Iașul nu cunoaște Ro­mâ­nia decît par­ți­al”.

Sub privirea poetului

Printre cărți și tablouri cu Mihai Eminescu și Ion Creangă s-a vorbit mult, mult și cu ardoare. Pen­tru că au fost nu numai cei care e­rau a­nun­țați să cuvînteze ci și oa­me­ni din a­so­ciații basarabene din ju­de­țele a­pro­piate.

S-au spus lucruri mă­rețe și lu­cruri simple, „aceste mo­men­te nu se întîmplă arbitrar, se pre­gă­tesc în zeci de ani. Unirea a fost momentul de glorie al românilor ba­sa­rabeni”, și s-a cerut încredere: „Vrem susținere mai mare tinerilor, de la cei cu experiență. În generația noastră se va putea vorbi de o unire, chiar dacă nu în forma de la 1918” a spus Dan Caranfil, președintele Asociației Ti­­nerilor Basarabeni.

Ori s-a cerut u­nirea prin lucuri simple, precum scoa­terea taxei pentru cetățenii mol­do­veni la intrarea în România sau convorbiri mai ieftine între cele două state la aceleași rețele mobile.

Georgel COSTIȚĂ