Cum a apărut arta la metru

O lovitură ca un tunet izbi ușa la­bo­­ratorului întunecat. Speriați de ra­ze­le de lumină care pătrundeau cu greu de afară pe după corpul gras, gîndacii s-au ascuns imediat în găurile lor reci și umede din ziduri. Regizorul, o na­mi­lă de om cărînd două discuri mari și groa­se în spate, păși în încăpere.

Dibui un întrerupător. În mi­jlo­cul ca­merei, deasupra singurului birou pîl­pîi un bec fumuriu, cu sticla opacă. Su­focat de o gîfîială sacadată, Regizorul se apropie de masa groasă de lemn, un­de trînti cele două bobine de metal. Zîmbi cu cei cîțiva dinți înnegriți, fe­ri­cit că terminase fil­mă­rile pentru cel mai bun film din istorie, urma montajul. Zîm­betul i se trasnformă într-un rîn­jet înfundat, apoi într-un hohot care cu­­tremură tot laboratorul. Masa se clă­­ti­nă și una dintre bobine căzu pe po­dea­ua de asfalt și pelicula de film, sensibi­lă, se răs­firă fîșîind și se rupsese pe a­locuri. Rîsul i se tăie imediat de un tu­șit speriat și Regizorul făcu un efort să se aplece peste burta umflată ca să-și ridice prețiosul material.

Privi bucățelele de peliculă de lun­gimea unui cot cu ciudă, dar, imediat, îi veni o idee strălucită: nu va monta, nu va tăia nimic. A­di­că va tăia totul. Bă­gă filmul sub cutter-ul vechi și, pe mă­sură ce derula pelicula de pe rolă, a­păsa lama la fiecare zece secunde, a­du­nînd pe podea o grămadă de bucle cu marginea perforată. Ochii îi luceau și gura îi saliva a plăcere. Cînd termi­nă cu ambele bobine, se repezi cu adorație în mormanul de surcele și în­ce­pu să le amestece, ca pe-un aluat. Cel mai bun film din istorie va fi o con­tinuita­te de cadre unite între ele de mî­na sor­ții, fără amestecul plictisitor al minții. Extaziat, izbucni din nou în­tr-un rîs pe care nu-l mai putea opri. Ho­hotul a încetat odată cu inima lui, ca­re nu i-a mai suportat gretatea. Fu gă­sit peste cîteva zile, turtind cu corpul greoi onduleurile de film. Iar ceea ce a lăsat în urmă n-a fost niciodată cel mai bun film din istorie, dar cu siguran­ță a fost cel mai lung.

Anastasia CONDRUC