Trecutul evreilor capturat în imagini

Din capătul holului Muzeului „Vasile Po­gor” se aude o muzică lentă pe fundal, iar pe ecranul unui monitor sînt proiectate imagini cu Iașul din anii 1800 sau cu familii de e­vrei. Este sâmbătă, 7 octombrie, iar cei care au ajuns în sală după ora 14.00 își găsesc cu greu un loc pe scaunele din lemn, astfel formîndu-se un grup de oameni care blochează in­trarea. O doamnă în vîrstă își pregătește un carnețel de luat notițe și o roagă pe o tînără care stătea în dreapta ei să îi șoptească ce se discută la conferința „Evreii din România în contextul est-central-european. Asemănări și deosebiri”, în cadrul Festivalului Interna­țio­nal de Literatură și Traducere din Iași (FILIT). Antropologul Andrei Oișteanu propune ce­lor prezenți să-și imagineze o hartă, căci așa va fi mai ușor să înțelegem diferențele și a­se­mănările dintre evreii din spațiul Moldovei și cei din estul și centrul Europei. Imediat vi­ne și explicația acestui exercițiu de imagi­na­ție, antropologul spunînd că „evreii din Ro­mâ­nia sînt altfel, în măsura în care România este altfel”. În continuare, povestește că dife­rențele dintre ei s-au remarcat la nivelul re­ligiei sau al vestimentației. Spre exemplu, e­vreii din Imperiul Țarist erau obligați să trea­că la cultul dominant. „Toate aceste lucruri pe care le-au adoptat au produs o îmbo­gă­țire a culturii și a tradiției evreiești”, explică Andrei Oișteanu. Acesta a mai precizat că di­ferențele dintre evrei s-au accentuat atunci cînd ei au început să își ceară drepturile politice, menționînd că cei de pe teritoriul românesc le obțineau mult mai ușor decît cei din Un­ga­ria sau Rusia. Glasul liniștit al istoricului cre­ează o imagine clară a trecutului și cîteva per­soane din sală îl aprobă cînd povestește des­pre evreii din Iașul de odinioară. Cînd se vor­bește despre Pogromul de la Iași, vocea isto­ri­cului se schimbă brusc, căpătînd un ton nos­­­talgic, iar participanții par să capete aceeași stare.

Lecția de istorie s-a dovedit a fi un ritual pen­tru vernisajul expoziției „Muzeul de Is­to­rie a Evreilor din Iași”, despre care istoricul Adrian Cioflîncă spunea că „reprezintă o tă­ietură în timp care relevă ce a însemnat comu­nitatea evreiască”. Odată ce ajungi în came­ra plină cu tablouri și fotografii în care sînt sur­prinse momente din familia sau cultura evre­iască, parcă îți răsună din nou vorbele is­to­ricului Andrei Oișteanu. Fotografiile alb – ne­gru, altele gălbui pe margini, îți dau impresia că asiști din nou la o lecție de istorie, pre­dată acum din imagini.

de Antonela TĂNĂSELEA