Studentii Erasmus sint pe cale de disparitie

Honoris fără Causa Niciun comentariu la Studentii Erasmus sint pe cale de disparitie 172

Schimburile internationale nu sint la mare cautare in rindul studentilor. Din contra, nici vorba de concurenta acerba pentru plecarea la studiu in strainatate. La majoritatea facultatilor din Iasi numarul de studenti inscrisi pentru deplasarea in mobilitatile de tip Erasmus nu il depaseste cu mult pe cel disponibil. La unele dintre acestea, locurile ramin chiar neocupate. Nici n-ar putea fi altfel cind studentii sint sfatuiti de profesori sa stea acasa, spunindu-li-se „pe sest” ca ar avea probleme cu echivalarile. Motivele „oficiale” invocate de reprezentantii universitatilor sint ambigue si, de cele mai multe ori, contradictorii.

Prea multe contracte la Medicina

Conducerea Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi (UMF) recunoaste ca mobilitatile LLP-Erasmus din Programul Comunitar de Invatare pe tot Parcursul Vietii (LLP – LifeLong Learning Programme) nu sint punctul lor forte. Din 88 de locuri pentru ciclurile de licenta, master si doctorat in Franta, Germania, Spania, Italia, Belgia, Grecia si Marea Britanie pentru acest an universitar, doar 35 de locuri au fost ocupate. De exemplu, de doi ani de zile nici un student nu mai pleaca in Napoli si Amiens. „Noi mentinem parteneriatele, poate cineva va dori sa mearga cindva”, a declarat Mihaela Sirotta, secretar al Oficiului pentru Programe Comunitare de la UMF. Un alt aspect despre care vorbeste aceasta este cel financiar. „Daca toate locurile ar fi ocupate, banii primiti nu ar ajunge pentru toti studentii”, a mai precizat Mihaela Sirotta.

Situatia se datoreaza faptului ca toate universitatile care contracteza mobilitati Erasmus primesc bani de la Uniunea Europeana in functie de numarul de studenti inclusi in program in anul anterior. Conform normelor impuse de UE, suma minima pe care o primeste un student trebuie sa fie 300 de euro. Aceasta poate fi suplimentata din fondurile proprii ale universitatilor.

Este nevoie de o popularizare mai intensa printre studentii de la anul al doilea in sus.

In cazul UMF, daca s-ar ocupa toate cele 88 de locuri, un student nu ar putea primi nici macar cei 300 de euro, deci Universitatea ar iesi din cadrul legal. Chiar daca prin suplimentare cuantumul bursei ajunge la 375 de euro pentru primul semestru si 384 de euro pentru al doilea, studentii tot cred ca banii nu le ajung. De exemplu, la Facultatea de Farmacie, in acest an universitar, nici un student nu s-a inscris pentru a pleca, desi erau sase locuri disponibile. Prof. univ. dr. Gabriel Dimitriu, coordonator Erasmus la aceasta facultate crede ca „este nevoie de o popularizare mai intensa printre studentii de la anul al doilea in sus. Politica facultatii este ca studentii sa se inscrie in anul al II-lea de studii si in nici un caz sa nu mearga in ultimul an”.

„Cuza” o da cu Dreptul

Conform declaratiilor oficiale, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC) nu sint probleme: studentii pleaca, iar banii de pe locurile care ramin neocupate se redistribuie celor deja plecati care doresc sa mai stea un semestru. Conform calculelor universitatii, cu un cuantum de 450 de euro pe luna, studentii nu vor intimpina dificultati. Doar cei care pleaca in tari nordice sint sfatuiti sa isi gaseasca un contract de sponsorizare.

Probleme au cei care au ales discipline fara legatura cu cele studiate aici.

In privinta eventualelor necazuri pe care le-ar putea avea studentii la intoarcerea in tara, Ioana Andreea Pristavu de la Biroul de Relatii Internationale declara ca „poate doar studentii de la “Drept” sa aiba probleme cu echivalarile, dar ei stiu de la inceput ca vor trebui sa dea examenele in tara pentru a li se recunoaste creditele. Probleme au cei care au ales discipline fara legatura cu cele studiate aici sau au facut alegeri de capul lor prin strainatate”.

Nu doar cei de la Facultatea de Drept ar putea intimpina greutati la intoarcerea acasa. De exemplu, la Litere un student de la specializarea Engleza-Franceza care pleaca in Anglia este obligat sa urmeze cursurile unui modul intensiv de franceza. Asa ca cel care ar vrea sa studieze engleza in Marea Britanie, trebuie de fapt sa aprofundeze limba franceza. Altfel nu-si poate totaliza cele 30 de credite necesare.

Masterenzii de la Chimie nu vor burse de 800 euro

Un alt „caz” de probleme cu mobilitatile se intilneste la Facultatea de Chimie a UAIC. Din 40 de locuri destinate studentilor de la master, de ani de zile se ocupa doar patru-cinci. Prof. univ. dr. Alexandra Raluca Iordan, responsabil cu mobilitatile Erasmus la aceasta facultate spune ca un posibil motiv pentru situatia de fata este faptul ca, ajunsi deja la master, studentii nu mai sint interesati de studii teoretice si majoritatea deja lucreaza. Oricum, institutia descurajeaza plecarile „cu Erasmus” in timpul studiilor de licenta. „Politica facultatii este ca studentul trebuie sa aiba mai curind o baza foarte temeinica formata aici, in scoala, pentru a putea studia intr-o alta tara”, subliniaza aceasta. Totusi, prin parteneriatele pe care facultatea le-a contractat, studentii ar beneficia de o serie de conditii bune si de avantaje. „De exemplu, in parteneriatul cu universitatea din Poitiers studentii primesc si granturi de 800 de euro, plus o cazare mai ieftina. Mai mult, la venirea in tara, acestora li se echivaleaza notele, acordindu-li-se cel putin doua puncte in plus pentru efortul de a fi studiat si a fi sustinut examene in alta limba”, a mai precizat prof. Alexandra Iordan.

Probleme cu „identitatea confesionala” la Teologie

Dificultati intimpina si Facultatea de Teologie Ortodoxa „Dumitru Staniloae” a UAIC. Acesteia ii este greu sa incheie parteneriate cu institutiile de profil teologic din Vest. „Studentii stiu dinainte de a pleca daca exista posibilitatea de a nu li se echivala notele. Marea parte a Occidentului este catolic sau protestant, deci este logic ca anumite obiecte nu vor putea fi echivalate si studentii vor da examene la intoarcerea din mobilitate. Insa cred ca cei care simt ca au o identitate confesionala bine conturata nu au o problema cu plecarea”, a declarat pr. lect. dr. Dan Sandu. In anul universitar in curs, din 12 parteneriate pentru semestrul al II-lea, doar  sase locuri au fost ocupate. Un alt inconvenient ar fi ca „nu se aloca atitia bani citi parteneri ai. Din pacate, Universitatea ne da bani in functie de numarul de studenti care au fost in anii precedenti, iar noi am inceput cu stingul. Singura solutie pe facultati este reesalonarea banilor. Universitatea tot timpul sugereaza sa existe si rezerve”, a mai precizat pr. lect. dr. Dan Sandu.

La Politehnica e „mai comod de stat acasa”

In cazul Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi (UTI), daca nu se pleaca, e din cauza studentilor, sustine prof. univ. dr. ing. Horia-Nicolai Teodorescu, prorector cu Activitatea de Relatii Internationale si Imagine Universitara: „Noi ne popularizam bine programele. Nu exista probleme cu echivalarile, doar la plecarea din tara studentul semneaza un contract cu Universitatea. Problemele apar daca ei acolo isi schimba, de capul lor, disciplinele de studiu. Cei care nu pleaca probabil o fac pentru ca e mai comod de stat acasa. In ceea ce priveste banii pe care ii primesc, se pot descurca relaxat”. Conform precizarilor Sabinei Saruleanu, sefa Biroului de Relatii Internationale al UTI, pe anul universitar in curs, din 103 mobilitati contractate de Politehnica 16 locuri au ramas neocupate, insa distribuirea nu s-a incheiat.

Electronica are nevoie de „rigurozitate”

In momentul de fata, la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii a UTI, din 10-11 locuri cite sint destinate studentilor pentru mobilitatile LLP-Erasmus, doar cinci locuri s-au ocupat. „Studentii care prefera sa plece, pleaca in general la Bucuresti, acolo sint firme care le asigura locuri de munca. Mai mult, exista motive financiare in sensul ca unora li se pare ca nu au cum sa se descurce in strainatate cu 500 de euro. In ceea ce priveste echivalarile, e normal sa nu se poata face, in ciuda sistemului de credite transferabile. Nu iti poti construi in inginerie cunoasterea fara o coerenta, o bucata de acolo, una de aici, fara legaturile necesare intre ele. Parteneriatele pe care le avem sint bune, nu exista uniformitate in lumea universitara”, a explicat prof. univ. dr. ing. Nicolae Dumitru Alexandru, responsabil Erasmus la Facultatea de Electronica. Desi acesta sustine ca  s-a ridicat problema stabilirii unei formule mai bune de echivalare a situatiei studentilor, Iuliana Turbatu, studenta in anul al III-lea, spune ca „Profesorii ne sfatuiesc sa nu plecam cu Erasmus pentru ca la venirea in tara nu ni se echivaleaza nimic si trebuie sa dam si examenele de aici”.

Artistii si agronomistii pleaca, dar nu se inghesuie

La Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV), precum si la Universitatea de Arte „George Enescu” (UAGE) studentii nu se inghesuie pentru a pleca in strainatate, dar nici locurile nu ramin neocupate. Faptul ca in tara nu li se echivaleaza notele la unele discipline nu ii sperie nici pe artisti, nici pe agronomisti. „In anul in curs vor pleca 21 de studenti din 40 inscrisi, in anii precedenti cifrele fiind similare.

Cei mai multi care pleaca sunt de la Arte Plastice

Studentii primesc in functie de destinatie si de conditia sociala, in general nici nu intimpina probleme financiare”, a declarat Veronica Apetroaiei, responsabila cu mobilitatile Erasmus la USAMV. De la UAGE „cei mai multi care pleaca sunt de la Arte Plastice. Anul acesta, din 27 inscrisi vor pleca 19. Cu echivalarile, daca sint unele probleme, se rezolva in tara prin echivalarea cu o disciplina dintr-un alt an de studiu sau, daca e cazul, printr-un mic examen”, a explicat Felicia Balan de la Biroul de Relatii Internationale.

***

Indiferent de motivatiile conducerilor universitatilor care trimit sau nu studentii la studii in strainatate, cert este ca nu exista un interes general pentru studiul in afara. Institutiile de invatamint superior nu invoca nici o hiba in sistemul de contractare a parteneriatelor. Cu toate acestea, unele paradoxuri sint evidente (spre exemplu, cazul Facultatii de Chimie), cel mai adesea „problema” fiind pusa pe seama fondurilor insuficiente primite de la UE, pe proasta „circulatie a banilor” in interiorul universitatii sau pe ignoranta studentilor. Adevarul se ascunde in harababura in care conducerile declara ca se ocupa de promovarea mobilitatilor in rindul studentii, care sint prea comozi, in timp ce acestia afirma ca sint sfatuiti mai bine sa nu plece.

Andra MARDARE

Laura PAULET

Autor:

Laura Păuleț

Redactor, redactor-șef și director al Opiniei studențești în perioada 2006-2014.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top