Despre comasate, numai de bine!

Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat: anul electoral 2012 nu va fi un an al „experimentelor” și „inovațiilor” de tipul comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.

Dacă nu s-ar fi întîmplat astfel, România risca să cunoască cele mai nedemocratice alegeri de după căderea comunismului. Chiar și așa, nu este deloc improbabil ca decizia CCR să fi fost influențată de mișcările de protest care au început pe 12 ianuarie și nu mai contenesc de atunci. Oricum, și fără aceste „aranjamente” al căror scop politic nedisimulat este favorizarea partidelor aflate la guvernare, alegerile din țara noastră erau privite cu destul de multă suspiciune de opinia publică.

Partidele aflate la guvernare nu s-au sfiit să modifice „regulile jocului” astfel încît să „cîștige”: legea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare nu a fost nici dezbătută cu societatea așa cum cerea legea transparenței decizionale, nici negociată cu opoziția cum indicau regulile de bună practică, ci a fost adoptată fără nici o dezbatere prin asumarea răspunderii guvernamentale. Pe de altă parte, din același pachet strategic fac parte și noua „reformă” electorală pentru alegerile legislative, și „reformă” administrativă care presupune redesenarea județelor, ba chiar și modificarea Constituției. Și, pentru ca totul să fie clar, „reformele” au fost propuse cu nici un an înaintea alegerilor, deși Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei propunea un set de „bunele practici” care cereau expres ca nicio modificare legislativă să nu se realizeze în domeniul electoral cu cel puțin un an înaintea alegerilor. În raportul asupra calendarului și inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice în octombrie 2010 și de Comisia de la Veneția cîteva zile mai tîrziu, se spune că „schimbarea regulilor jocului chiar înaintea sau în timpul alegerilor nu favorizează alegerile democratice” și, chiar mai clar, în Codul bunelor practici în materie electorală din 2007 se insista că „elementele fundamentale ale dreptului electoral… nu trebuiesc deloc modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior celui al unei legi ordinare”. Dar aceste recomandări par simple vorbe în vînt!

Aceste „inițiative” puneau în evidență o tactică electorală care se baza pe ipoteza că electoratul român este ușor de manipulat. Dar manifestațiile continue de după 12 ianuarie au surprins clasa politică și au schimbat starea de fapt. După ce noua versiune Facebook a Pieței Universității s-a manifestat, România nu mai pare atît de ușor de manipulat. Să fi fost ideea comasatelor, alături de scandalul Arafat, picătura care a umplut paharul?

Oricare a fost motivul care a dus la această situație faptul că democrația nu mai este privită doar ca un set de reguli formale, și acelea din ce în ce mai puțin respectate, este o schimbare importantă la nivelul comportamentului politic. Ce urmează însă?

Cristian PÎRVULESCU