Și peste Ocean sînt alegeri

Cei care fac agenda evenimentelor în SUA se uită la OTV. De fapt, nu știu ce tot ne referim la OTV ca la supremul rău de la tele­vi­zor, cînd a fost surclasat de Ca­­pa­toși, Adeline Pestrițe și Cris­tian Sabagh. În orice caz, cum ai noș­tri sînt maeștri deja la por­cării televizate, noi, românii, cei care am descoperit floricele la mi­crounde abia acum cîțiva ani și cheesebur­ge­rul încă este o chiftea, i-am în­vă­țat pe americani cum se fac campa­niile electorale. Mai au de învățat, dar încep să se priceapă.

Totul a început cînd Donald Trump s-a gîndit că milioanele lui îl pot face lesne președinte, așa că se plim­bă pe la tot felul de emisiuni în­cer­cînd să lovească în în­ge­ra­șul Obama. Pentru Trump, ambiția de a ajunge pe postul celui mai pu­ter­­nic om al lumii e ca un fel de de­mon­­strație că el înseamnă mai mult decît mi­lioa­­nele lui. Oricum, joacă murdar. Acum vreo două săptămîni a în­ce­put să zică în stînga și dreapta că Obama nu s-ar fi născut pe sfînt pă­mînt american. Ăsta e un păcat su­prem, ținînd cont de faptul că de­mo­cratele SUA nu împiedică pe nime­ni să intre în cursă decît pe ve­ne­ti­ci. Așa că Obama a scos de la cingătoare certificatul de naștere mar­ca Hawaii. Acum, se pre­gă­teș­te să meargă pe o pistă care l-ar fa­ce să roșească și pe Vadim Tudor: să arate ce note proaste avea mi­cu­țul Obama cînd nu deținea cheia Casei Albe. Așa că totul se trans­for­­mă într-o poveste gen cu ce vi­te­ză l-a lovit Băsescu pe puști în figură.

Și nu s-a terminat. Pe liste vrea să apară și Sarah Palin, doamna mi­nionă care a pus Alaska pe hartă, dar care a renunțat la postul de guvernator la fel de repede cît ai spune „ren”. Între timp domnița e ve­detă TV, autoare de bestseller și o vajnică inventatoare de cuvinte care stîlcesc limba engleză. Ca să aveți un echivalent, un fel de EBA în vorbire, dar mai aproape de a cîștiga premiul „Elena Udrea” la categoria „cea mai bună transformare”. Și cînd mai pui că pe lista colorată (nu are legătură cu rasismul!) există și Schwarzenegger, tabloul e complet. Și cînd ești pe punctul să pui „rămîneți aproape, că nici nu știți ce pierdeți”, îți dai seama că totul are un țap ispășitor. Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!

Andreea ARCHIP