Presa studențească s-a scris cu gînd ascuns

Colocviul „Presa și ideologia: o istorie culturală” organizat de Uni­ver­sitatea „Petre Andrei” din Iași (UPA) a pus în discuție  pentru două zile problematica cenzurii co­muniste în presa studențească, a rolului ideologic al presei și al manipulării de după 1989. La dezbaterile care au avut loc în Aula Magna a UPA pe 7 și 8 aprilie au participat Sorin A­lex­andrescu, directorul Cen­trului de Excelență în Stu­diul I­ma­ginii, Uni­versitatea din „Bu­cu­rești”, Sorin Bocancea, preșe­din­te­le UPA, Geor­ge Bondor, lector la Uni­versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Alexandru Că­li­nescu, pro­fesor la UAIC, prof. univ. dr. Daniel Con­durache, editor „Opinia veche”, Ro­dica Culcer, Di­rectorul De­par­ta­men­tului de Știri al Televiziunii Române, lect. univ. dr. Andi Lă­zes­cu, președinte – di­rec­tor general Te­le­viziunii Ro­mâ­ne, Ioan Milică, lector la UAIC, An­tonio Patraș, con­ferențiar la UAIC și prof. univ. dr. Doru Tompea, rectorul UPA.

Un fenomen atipic

La cea de-a patra dezbatere s-a discutat despre presa studențească din perioada comunistă, fiind analizată activitatea din acea perioadă a revistelor „Opinia studențească” (ac­tuala „O­pi­nia ve­che”) și „Alma Ma­ter” (ulterior „Di­alog”). Pro­fe­so­rul universitar Da­ni­el Condurache a deschis discuția apreciind că nu numai nu avem o istorie clară și factuală a co­mu­nis­mu­lui românesc, dar nici mă­car a pre­sei studențești – „acest fe­no­men ati­pic, pentru pe­ri­oada respectivă”.

De reținut este faptul că „Opinia studențească” era o publicație liberă, în paginile căreia nu s-a regăsit ni­cio­dată poza lui Ceaușescu, drept pen­tru care nu apărea niciodată în luna ia­nuarie, cînd se comemora ziua de naș­tere a dictatorului. „Se scria cu gînd ascuns, se scria ca să înțelegi printre rînduri”, și-a amintit Daniel Condu­ra­che. În finalul discursului, profesorul a caracterizat presa studen­țeas­că în comunism ca „un episod de bu­nă calitate dintr-o perioadă foarte sum­bră” și a mai specificat faptul că mass media de astăzi ar fi arătat altfel dacă nu ar fi existat acest experiment formator. În continuare, Alexandru Lă­zescu, președinte director general TVR, a vorbit despre cum evitau ti­nerii cen­zura comunistă precizînd că „era un fel de ne­go­cie­re, să încerci să con­vingi cenzorul să dea spre publica­re”. A povestit și des­pre le­gă­tura dintre presa studen­țeas­că și gru­purile de umor, amintind de spectacolele la ca­re se afișau fel de fel de panouri de carton cu mesaje precum: „Ochii ca­re nu se văd se uită foarte atent”.

Inculții, salutați

În încheiere, lect. univ. dr. Geor­ge Bondor de la Universitatea „Alex­andru Ioan Cuza” a vorbit despre cazul „Alma Mater” („Dia­log” din 1972) și cum redactorii aces­teia în­cercau să evite cenzura comunistă. Cea mai simplă metodă era tri­mi­te­rea „șpalturilor” (n.r.: „print-u­ri­le” de acum) foarte tîrziu, astfel încît cenzorii se uitau doar dacă nu există scă­pări vizibile. Iar, pentru a „salva” pri­ma pagină, puneau aici și cuprinsul, în locul vreunei poze cu dictatorul sau a unui text omagial. Acesta a vorbit atît despre proiectul grafic și editorial publicației, cît și des­pre diferiții redactori-șefi și despre cum s-a pre­zentat publicația pe vremea acestora.

A luat cuvîntul și prof. univ. dr. Doru Tompea, rectorul UPA, care a adăugat că „sa­lutăm prezența unor oa­meni inculți”, pentru că aceștia erau cenzori mai slabi, în consecință pre­sa era mai bu­nă. Tot el a și încheiat dezbaterea, re­cunoscînd că „n-am fost eroi, dar a fost maximul de rezisten­ță pe care puteam să-l oferim”. Coloc­viul a fost organizat de că­tre UPA, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Aca­de­mi­ei Române și a fost coordonat de către Daniel Șan­dru, conferențiar la  UPA și Angelo Mit­chi­evici, directorul De­par­ta­men­tu­lui „I­de­ologie și Cul­tură” de la In­sti­tutului de In­ves­ti­gare a Cri­me­lor Comunismului și Me­mo­ria Exi­lului Românesc.

Ioan STOLERU