Cina cea cu taine

Pastila de după Niciun comentariu la Cina cea cu taine 0

Cînd se strîng, o dată sau de do­uă ori pe an, la aceeași masă, nu e­xis­tă familie mai normală. Toți co­pi­ii se adună în casa lui Ion și a Ma­­ri­ei, în ziua în care, cu mulți ani în urmă, aceștia au semnat actul că­să­to­riei la Oficiul Stării Civile din Iași. Așa, în gloata aceea haotică, cînd cei mari se pupă și se iau în brațe, iar cei mici plîng că le este foame sau somn, există un set de reguli pe ca­re nu le-a spus nimeni niciodată cu vo­ce tare, dar pe care le cunosc toți și pe care nu le în­cal­că nici unul. Pri­viți de undeva, din un­ghiul muș­tei de pe abajur, par o fa­milie destul de fericită. Ar părea chiar, că numai musca de pe pod ști­e că nu e așa. Că, de exemplu, Ma­ria nu e pri­ma soție a lui Ion, ci fos­ta lui secre­ta­ră la fabrica la care a fost șef imediat după război. I-a fost și amantă vreo patru luni, pînă și-au dat sea­ma că va apărea cel care-i va da de gol: Gicu, fiul lor cel mare ca­re stă a­cum la masă, cu nasturii de la că­ma­șă gata să pocnească și cu un bol plin de salată cu maioneză în fa­ță.

Apropo de Gicu, nu e un secret pentru nimeni că maioneza nu e sin­gura lui slăbiciune. Se și vede: de fiecare dată cînd Ion mai în­trea­bă de vin, el e primul care întinde paharul. Toți îi zîmbesc îngăduitor, ta­tăl îi toarnă jumătate și doar soția îl ciupește discret pe sub masă. De ea nu mai vorbim. Și acum îl pri­veș­te suspinînd pe Marcel, cumna­tul său, cel care îi picase cu tronc pri­mul, în tinerețe. Dar cînd îl ve­dea umblînd mai mult cu ochii vi­neți decît albaștri, s-a gîndit că nu-i băiat de familie și s-a reorientat.

Și ceilalți își îneacă secretele prin pa­ha­re și farfurii, scuipîndu-le în șer­ve­țelele brodate pe margini de ma­ma lor. Își zîmbesc și se pupă pe o­braji fără zgomot, făcîndu-și cu o­chiul și bătîndu-se prietenește pe u­măr, în semn că le știu pe toate, dar nu mai are rost să le înșire acum, în zi frumoasă de sărbătoare. Numai lui Marcel nu i se spune ni­mic, că e temperamental și poate strica una-două bunătate de reuniune cu fa­milia. Așa s-a spart anul trecut vaza de cristal adusă din Veneția.

Anastasia CONDRUC

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Etichete:

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top