Descifrarea Transnistriei

Joi, 10 martie, în sala H1 din cor­pul H al Uni­ver­si­tății „Ale­xan­dru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, a avut loc o dezba­tere despre si­tu­a­ți­a din Tran­s­nis­tria, la care au participat doctorii cercetători de la In­sti­tutul de Is­to­ri­e „A. D. Xe­no­pol”, Paul Nistor și Flavius So­lo­mon. Evenimentul, in­titulat „Răz­bo­iul din Transnistria (1992): re­sor­turi, implicații, conse­cințe”, a în­ce­put de la ora 12.00.

În deschidere a vorbit Ma­rian Hariuc, moderatorul dezbate­rii și mem­bru al Asociației Ti­ne­ri­lor Ro­mâni din Afara Granițelor (ATRAG). Studentul a preci­zat că această dezbatere are menirea  „de a readuce în ordinea de zi evenimentele petrecute în anul 1992 în Transnistria, pe ambele maluri ale Nistrului”, iar apoi a dat cuvîntul istoricului Flavius Solomon. Aces­ta a ținut să menționeze faptul că, pe lîngă organizarea acestei dezbateri tocmai în luna martie, cînd „au avut loc primele ciocniri violente” în anul 1992, mai există „o coincidență simbolică care face parte din­tr-un șir de evenimente din sfera politică internațională”, și anume, vizita vicepreședintelui american Joe Biden, în aceste zile, în Republica Moldova, unde „va fi discutat conflictul înghețat din Transnistria”.

De cealaltă parte, istoricul Paul Nistor a subliniat faptul că această dispută a pornit „în primul rînd, de la un conflict etnic. Transnistria es­te un caz special, chiar și în interiorul granițelor fostului imperiu sovie­tic”, a remarcat acesta. În continu­a­re, a descris situația Trans­nis­tri­ei, în condițiile în care anul viitor se împlinesc 20 de ani de la răz­bo­iul din 1992, drept „un conflict mi­li­tar stins datorită incapacității Re­pu­­bli­cii Moldova de a încerca recuperarea acelui teritoriu”.

Pornind de la documentul ame­ri­can al senatorului Richard Lu­ger, intitulat „Va încheia Rusia ultimul conflict înghețat al Europei de Est?”, Paul Nistor a formulat mai multe ipoteze privind interesul SUA în Transnistria. Fie „americanii s-au speriat, mai degeabă, că Ger­ma­ni­a sau Franța ar putea avea o ini­ți­ativă destul de entuziastă în zona”, fie „americanii simt nevoia de a se reimplica în securitatea europeană în general și atunci, evident, zona călcîiului lui Ahile ar fi în Europa de Est”. Acesta nu a exclus însă po­si­bilitatea ca în spatele acelui do­cu­ment să stea „chiar un interes european care poate ar dori să so­lu­ți­o­ne­ze un conflict atît de vechi prin im­plicarea americană”.

Expunerile celor doi istorici au fost urmate de intervențiile participanților la dezbatere, printre care și tineri din Transnistria, studenți la Iași, care au împărtășit din experi­en­țele proprii și au prezentat o altă perspectivă asupra „țării” lor. Dez­ba­terea a fost organizată de către Cercul de Istorie Contemporană și Stu­dii Social-politice, în colaborare cu Aso­ciația Tinerilor Ro­mâni din Afara Granițelor.

Roxana MĂCIUCĂ

Simona ȚUȚU