Linia fierbinte a colonelului

„Alo? Mă scuzați că vă deranjez, însă cum se poate îndepărta un pre­ședinte autoritar de la pute­re?” – așa ne-am putea imagina con­vorbirile din ultima perioadă pe toate rețelele interne și interna­țio­nale, fixe sau mobile.

„Network busy” este definitoriu pentru ce se întîmplă în aceste mo­mente la nivel global. Barack Oba­ma o sună pe Angela Merkel, can­celarul Germaniei de data aceas­ta, nu pentru a împărți lumea, ci pentru a-i spune că liderul libian Mua­m­mar Gaddafi trebuie „să ple­ce imediat”, potrivit Hot­news.ro (27 fe­bru­a­­­rie). În ace­lași timp, dar la capătul unui fir în­cins de orgolii, fostul premier brita­nic Tony Blair l-a sunat de mai mul­te ori pe liderul Libiei pentru a-l convinge să oprească violențele din țară, fără a se lăsa intimidat.

Chiar dacă Internetul nu mai fun­cționează, „manipularea” se fa­ce pe alt canal și așa aflăm că „în tim­pul nopții, autoritățile au trimis me­saje pe telefonul mobil lo­cu­i­to­ri­­lor din Tripoli, pentru a-i invita să meargă la bancă să primească 500 de dinari (aproximativ 406 do­lari)”, a declarat telefonic un lo­cu­itor din Tripoli, prezintă media­fax.ro (27 februarie).

Și ce dacă ONU, UE, SUA și alte structuri iau decizii peste de­ci­zii, vedem clar că un lider cu ră­dă­ci­ni lungi de 42 de ani nu pleacă de­cît cu țară cu tot: „Urmați-mă sau voi arde Libia!”, a afirmat Ga­dd­afi într-o apariție televizată, po­tri­vit ziarului România Liberă (26 februarie).

Peisajul este gri și departe de a fi liniștit: armata iese pe străzi, nu­mă­rul răniților și al morților crește cu su­tele. O țară în care „războiul ci­vil” este început, sufletele oa­me­ni­­lor stau în bătaia mitralierelor și a in­tereselor multor părți. Așadar, tot din România Liberă citim că Ga­ddafi și-a acuzat opozanții că sînt con­trolați de Al-Qaeda și că sînt „dro­gați”.

De viciul dictaturii și al vio­len­ței vor să fugă și cetățenii care au fost evacuați cu ajutorul avioa­ne­lor sau al navelor spre țările lor de origine, printre ei fiind și ro­mâni. În urma lor rămâne un tărâm mă­cinat, asemuit cu infernul din care foarte puțini se pare că vor scă­pa: „foarte mulți egipteni, tu­ni­sieni vo­­iau să plece acasă, însă erau aler­gați de forțele speciale, ei lă­sînd vagoane de bagaje pe jos”, a de­­clarat un român întors în țară, po­­trivit Antena 1.

Pînă cînd negocierile dintre sta­tele din afara Africii vor prinde con­tur, iar conflictul deschis din in­teriorul granițelor Libiei se va stin­ge, se vor mai da cu siguranță mul­te telefoane.

Însă oare cine va va plăti la fi­nal factura?

Diana IABRAȘU