Marea Neagră, Revoluția și romii, dezbătute la Iași

Anneli Ute Gabanyi, analist prin­cipal al Institutului German pentru Politică Internațională și Siguranță din Berlin, a fost prezentă săptămîna tre­cută la Iași într-o serie de confe­rin­țe și prelegeri.

Primul discurs a avut loc luni, 18 oc­tombrie, la Universitatea de Medi­cină și Farmacie „Gr. T. Popa”, și a fost intitulat „Geopolitica Mării Negre”. Cercetătoarea a abordat problema im­por­­tanței economice și politice a Mă­rii Negre, susținînd că este singura le­gă­tu­ră maritimă a Europei Estice cu O­cea­nul Planetar. De asemenea, cer­ce­tă­toa­rea a subliniat interesele țărilor ri­ve­rane în zonă, dintre acestea planu­ri­le Rusiei, de anvergură in­ter­na­țio­nală, fiind cele mai ample.

A urmat conferința „Eveni­men­te­le din Decembrie ’89 în context in­ter­na­țional”, susținută miercuri, 20 oc­tom­brie, la Universitatea „Petre Andrei”. Aici, Anneli Ute Gabanyi a menționat diferența dintre un sistem și un regim po­litic, a explicat cum a intrat siste­mul sovietic în criză și de ce a fost nevoie ca revoluția din România să fie cea mai violentă din întreg blocul de est.

Joi și vineri, cercetătoarea a con­fe­­rențiat în seminarul „Mul­ti­cul­tu­ra­li­ta­te vs. interculturalitate în Ro­mâ­­nia și E­uropa de Sud-Est”, unde a discu­tat des­pre etnicii germani și dacă romii sînt o problemă europeană sau na­ți­o­na­lă.

În cadrul discursului social ținut la hotelul Traian, sîmbătă 23 oc­tom­bri­e, Anneli a prezentat situația creată de con­flictele izbucnite din cauza rro­mi­lor. „Prezența acestora în prin­ci­pa­le­le puncte turistice a generat un caz fă­ră precedent în istoria U­ni­u­nii Eu­ro­pe­ne. A­ceasta a sărit în apă­ra­rea României cînd Franța, prin ex­por­tă­ri­le romilor, a călcat acordurile de convie­țuire”, a pre­cizat cer­cetătoarea.

A­ceasta a venit la Iași la invitația Centrelor Culturale German și Fran­cez, a Facultății de Filosofie și Ști­in­țe Social Politice și a Centrului de Cer­cetare și Dezvoltare Interculturală „Anthropoesis”.

Iulia CIUHU

Ioan STOLERU