În numele împărătului, pace!

Norvegienilor le place să stîr­neas­că spiritele. Anul trecut i-au decernat pre­miul Nobel pentru pace lui Oba­ma, inflamînd gîndurile contesta­ta­rilor președintelui american și a lup­te­lor purtate de SUA dincolo de ocean. La ediția din acest an, acade­mi­­cienii au luat un băț lung și l-au bă­gat în ochiul atotvăzător, cunoscător și de­sigur, comunist, al Chinei, acor­dînd distincția pentru pace unui di­zi­dent chinez. „Liu, în vîrstă de 54 de ani, primește acest premiu «pentru lupta sa îndelungată și nonviolentă pentru drepturile fundamentale în China», se menționează în motivația juriului”, (Evenimentul Zilei, 8 octombrie).

Liu Xiaobo este reținut de „11 ani după ce a fost condamnat în 2009 pentru subminarea autorității și puterii statului. El este co-autorul Cartei 08, un apel pentru reformare politică și respectarea drepturilor umane și sfă­tui­torul pentru studenții protestatari din Piața Tiananmen in 1989” (cnn.com, 8 octombrie).

Și este reținut corect, conform au­to­­rităților chineze care au lansat acuze de „blasfemie” și „obscenitate”, „acu­zînd alegerea făcută de comitetul nor­ve­gian de a decerna premiul unui di­zi­dent chinez” (cnn.com, din acee­a­și zi).

Acesta a fost singurul răspuns oficial al autorităților chineze. În rest, au bru­iat semnalele televiziunilor care trans­miteau în Republica Populară, au închis cartelele SIM ale celor care scriau mesaje despre eveniment și au limitat accesul „fluxului de informație de pe site-urile principale de so­cia­li­za­re precum Facebook, dar a site-urilor de blogging sau Youtube” (cnn.com); motorul chinez de căutare Baidu a dat eroare cînd detecta orice cău­tare des­pre acordarea Nobelului pentru Pace, iar singurii internauți ca­re au evitat blocajul online au îm­pîn­zit pe internet vestea unui Nelson Man­dela asiatic.

De partea cealaltă a gratiilor, Liu Xiaobo încă nu a aflat despre premiul pe care l-a primit din Europa, vestea urmînd, aparent, să o primească de la soția sa, pe care autoritățile chineze au „obligat-o să părăsească Beijingul și se pare că au dus-o în orașul Jinzhou, din nord-estul țării, unde este închis soțul său” (Jurnalul Național, 9 oc­tom­­brie).

Aceasta însă și-a exprimat temeri­le­ în fața unui reporter CNN că s-ar putea să fie sechestrată la rîndul ei.

Există însă și voci care susțin că premiile Nobel au ajuns să fie o unealtă politică în mîinile unor oa­me­ni care răspund la rîndul lor unor presiuni exterioare.

Indiferent care este cazul, această nouă problemă a arătat că presupusa deschidere a Chinei către Occi­dent este doar o fațadă pentru un sis­tem ierarhic construit cu grija pe par­cursul anilor.

Cătălin HOPULELE