Oul sau ștampila?

„Să vă explic cum e cu politica. Ca­re intră cu stîngu’ în secție vo­tea­za cu Băsescu. Ăla care intră cu drep­­tu’, vo­tează cu mogulii”, îmi spu­­ne Mir­cea deșurubînd sticla de Po­lar. Ia un gît și mă trage de mî­ne­că. „Ia zi, tu cu ci­ne votezi?”, se a­propie de mine un alt bărbat. Își spu­ne simplu, Ștefan din Zimbru. La ora șapte și un sfert, în fața sec­ției de vot din cartierul Zimbru s-au adunat vreo zece oameni. Încep din cînd în cînd să se certe.

Nu de la po­­li­tică, ci de la prețul berii. „La Cop­șa Mică, de acolo de unde-i nevast-mea blonda se dă la un leu. Nesim­ți­ții de ieșeni vor patru pe ea. Și aia, ră­su­fla­tă și slabă”. Discuția se pier­de re­pe­de, atunci cînd o văd pe doam­­na Iulica cărînd la sacoșe pe ca­re scrie PSD. „Ptiu, să te bată boa­la vecină. Mergi cu ciuma după ma­ta­le”, stri­gă cei doi. Fe­me­ia, însă, dă din braț și se face că nu-i aude.

La ei în zonă nici vorbă de Geo­ană. „Noi nici mă­car nu-i zicem pe nu­me”, și Mircea nu apucă să-și termine vorbele. „Nu, nu-i zicem pe nu­me, îi zi­cem «baș­ta­nii, mogulii, pa­tronii, na­șii» și tot așa”, se repede Ionel înspre noi. E un fost membru de partid PSD, „pe a­tunci cînd îI zi­cea PDSR sau PS­DR, dracu să-l ia”. Nu a plecat de vo­ie bună din po­li­ti­că, ci „pentru că la mine acasă fe­me­ia ține cu Bă­ses­cu, de cînd l-o vă­zut prima oară” și rî­de zgomotos. Pentru el, cei doi can­didați sînt ca vot­ca, de două fe­luri: „aia nasoală rău, pu­foaica și a­ia de calitate, cris­ta­lină și lim­pede, scum­pă”. Mă lasă să mă lă­mu­resc sin­gură care și cum și pleacă să „dea cu subsemantu’”. Se întoarce du­pă trei minute și îmi șop­tește la ureche: „Îți zic sincer, că am pus ștampila pe roșu’, da să nu a­udă ăștia că mă taie”.

Rezervația de zimbri

Moș Cristișor votează de 11 ani la fel, „primul, înaintea la toți”. S-a a­șezat în fața secției încă de la cinci, a­tunci cînd „numa’ eu și un cîine e­ram p-aci”. I s-a făcut frică de patruped și a plecat cîteva minute pînă la crîșma de lîngă, iar cînd s-a întors, „îmi furaseră handicapații ăștia locul”, îmi spune în­tin­zînd mîna spre un șir de oameni care fu­mează liniștiți după ce tocmai au vo­tat. O singură temere i-a mai rămas în suflet. „Să nu iasă Geo­a­nă, că ne pu­ne iar să-i numărăm ouăle, ca Năstase”. Își mîngîie barba și îmi spu­­ne că are de gînd să stea în stra­dă pînă cînd se aude „de pe la televizor” cine a ieșit „bi­ru­i­tor”. De­gea­­ba în­cear­că Mircea să-l con­­­­vin­gă să meargă îm­pre­ună la un cinci­zeci. Se stropșește și își trage gu­le­­rul cojocului peste buze: „Ascultă la mine. Dacă iese Băsescu beau pa­­­tru sticle de vin roșu, dacă iese Geoană nu mai beau deloc și mă las și de fumat”. Mircea, însă, nu-l cre­de. Se dă doi pași înapoi, îl măsoară din ochi și îi spune liniștit: „Tu o să te lași de băut cînd o să vină iar co­mu­niștii și-o să-ți orez pe cartelă. Poate ai noroc și-o să facă una și pentru țuică”.

Adriana ZĂVOI