Romania’s secret

E tabu. Nimeni nu vorbește despre asta și să te ferească Dum­ne­zeu să îndrăznești să deschizi su­biec­tul. Nu se face așa ceva și punct. E ca și cum ai întreba un ne­cu­noscut cît cîștiga pe lună. Vă spun, să nu întrebați pe nimeni cu cine a votat.

Că oriunde în lumea asta există și oameni care-și dau orien­tarea politică pe față, la fel cum unor fete nu le vine deloc greu să vorbească de lenjeria lor intimă. Asta nu înseamnă că poți întreba tam-nesam cu cine a votat. E tabu.

Cînd ești tu singur în cutiuța pă­trată, doar tu și cu tine, nimeni nu te poate obliga să pui ștampila un­de vrei tu. Nici măcar conștiința. Cu­tiuța pe care ai ales-o pe buleti­nul de joc e știută doar de tine. Și ai și motive suficiente pentru a-ți as­cun­de opțiunea. Poate că uneori nu ești foarte mîndru de candidatul ales, alteori poate că nu vrei să știe lu­mea că nu ai votat cu responsa­bi­li­tate, ci doar ca să-ți faci datoria. E la fel cum mergi zilnic la serviciu, nu faci în fiecare zi un lucru mă­reț.

Alegerea ta poate fi și asul din mî­necă. Îți ascunzi opțiunea pînă la succesul candidatului. De unde și „țin cu cine cîștigă”. Dar în mo­men­tul în care candidatul pentru care ai mizat nu are sorți de iz­bîndă, poți prea bine să te arunci în ta­băra de unde îți vin beneficiile. Există cineva care a mințit cu pri­vi­re la opțiunea de la urne? Atunci în­seamnă că demonstrația se sus­ține. Uitîndu-mă la televizor după o săptămînă de repaus, simt ca parcă am pierdut de fapt alegerile pentru președinte. Crin Antonescu a îm­păr­­țit deja guvernul și vorbește despre cît de neinduplecat va fi atunci cînd va deveni cîștigător. Geoană se plimbă neobosit prin sate, încercînd parcă să continue o campanie necîștigată. Bă­sescu recidivează în acuze fără fundament. Oprescu e în continua­re primarul Bucureștiului. Nu-ți mai dai bine seama dacă am trecut de criza alegerilor și trebuie s-o luăm de la capăt sau autocarele cu tu­­riști electorali au trecut neobservate.

Oricum, să nu întrebați niciodată: „tu cu cine ai votat?” Răs­pun­sul ar veni scurt: „E secret”. Așa și trebuie să fie. E singura min­ciună a noastră față de aleși. De res­tul se ocupă ei.

Andreea ARCHIP