Enciclopedii pe sfoară

Pastila de după Niciun comentariu la Enciclopedii pe sfoară 10
Enciclopedii pe sfoară

Fiecare perete are culoarea lui, de cele mai multe ori. Ai mei sînt un fel de roz, pentru care-am plîns atît de mult, încît, atunci cînd tata m-a întrebat ce am, nici n-am mai știut ce să-i răspund. De cînd am învățat să disting culorile, am decis că-mi pla­ce portocaliul. Flori portocalii, mobi­lă portocalie, lenjerie de pat portocalie, covor portocaliu și, peste limita imaginației, pereți albi. Cînd mi s-a cerut o părere, deja s-a știut că trebuie să fie și ei portocalii. La pri­ma mînă de var mai avea o șansă, dar apoi, ce să vezi, după a doua, portocaliul a fost roz. M-am revoltat, am cerut să mă mut, am amenințat că fug în lume și-apoi, ca prin minu­ne, mi-a plăcut. Ba chiar am desenat și o brioșă mare pe peretele dinspre geam – tot roz și ea.

Culoarea pereților e vitală în via­ța cuiva. Cu precădere, în viața unui șoarece de bibliotecă. Din laptop, în carte, în cutiile cu creioane, în mape, în cutii cu notițe din anii trecuți – o­chii se mută, privirea galopează; e prima în maratonul pus la cale de conștiință. Nu gîfîie, dar se oprește. Pupilele se dilată, ochii se închid și, în secunda imediat următoare, cau­tă liniște. Vrea să se oprească pe ce­va și nu există, niciodată, loc mai po­trivit, decît o bucată de perete gol. Te uiți la ea, culoarea îți învăluie retina și începi să desenezi valuri peste valuri cu tot ce-ai strîns în minte.

Înainte să dormi, cauți locul cu pricina unde le-ai așezat și începi o recapitulare, un fel de strîns al sforii pe care-ai înșirat, ca prunele uscate, lucrurile știute de peste zi. Pereții devin un fel de dicționar în care depui toate știutele și neștiutele, toa­te întrebările și răspunsurile și tot ce-ai vrut vreodată să afli, dar, știi prea bine, ai cam uitat. De-aia une­ori e bine să pui mîna pe pensulă, pe tubul cu vopsea, și să-ncepi să mai și scrii. Oricînd poți acoperi totul cu un poster, și-ai rezolvat. Pereții or să tacă, o să fie mai departe colorați și, în cel mai rău caz, or să pretindă că-s caii verzi care, de cînd e lumea, stau proptiți de pereții vreunui ado­lescent.

Autor:

Aryna Creangă

Redactor-șef la „Opinia studențească”, studentă în anul al II-lea la Tehnici de producție editorială în presa scrisă, multimedia și audiovizual, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top