Ministerul Educației amînă cercetarea științifică din România

Cercetarea științifică din România s-a poticnit, de săp­tămîna trecută, în incertitudini. Bugetul de stat pe 2013 anunțat în februarie prevedea mai puțin de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cercetare, iar luna aceasta Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) a fost înștiințat de către Ministerul Educației Na­­ționale (MEN) că suma alocată a determinat a­pli­ca­­rea unor măsuri de austeritate. Astfel, proiectele a­fla­te deja în derulare vor primi cu pînă la 55% mai pu­­­țini bani, iar cele care au cîștigat competiția din no­iembrie 2012 sînt afectate deja de o întîrziere de pa­tru luni în ceea ce privește anunțarea lor și, implicit, deschiderea finanțării. În urma demisiei tuturor membrilor CNCS de săptămîna trecută, cercetătorii și res­pon­sabilii de pro­iec­te din universitățile de stat ieșene nu pot decît să con­firme ceea ce se întîmplă la nivel na­­țional. Urcu­șu­rile și coborîșurile finanțării și nu pro­iec­te­le mari, precum laserul de pe Platforma Mă­gu­re­le-București, au dezechilibrat starea cercetării științifice românești.

Ministrul delegat pentru în­vă­ță­mînt superior, cercetare științifică și dez­voltare tehnologică, Mihnea Cos­to­iu, a răspuns săptămîna trecută la de­mi­sia celor 17 membri CNCS ex­pli­cînd că sumele alocate pe ramurile de cer­ce­ta­re ale consiliului se justifică prin faptul că a fost necesară o redistri­bu­ire către cele mai slab finanțate pînă a­cum. CNCS, constituit prin reorganiza­rea Con­siliului Național al Cer­ce­tă­rii Științifice din Învățămîntul Su­pe­rior (CNCSIS), prin Ordinul de Mi­nistru 3794/ 2011, funcționează pe trei programe care fac parte din Pla­nul Na­țio­nal de Cercetare, Dez­vol­ta­re și I­no­va­re (PN II) plus două de cooperare internațională cu Elveția și Franța. Or­ganismul sprijină MEN în coordo­na­rea, finanțarea, monitorizarea și e­va­lua­rea proiectelor din programele Re­surse Umane, Idei și Capacități. Mih­nea Costoiu a explicat că bugetul cer­ce­tării pe 2013 este de aproximativ 1.700.000.000 de lei, dintre care o tre­ime va fi direcționat către lucrările pen­tru proiectul „Extreme Light In­fra­structure – Nuclear Pysics” (ELI-NP) al laserului de pe platforma Măgure­le-București.

Astfel, pentru programul Idei au fost alocați circa 115 milioane de lei, a­proape jumătate din suma așteptată de cercetători, cu motivația că banii au fost redirecționați către Resurse U­ma­ne, Capacități și alte două progra­me din PN II, Parteneriate și Ino­va­re. Totuși, ținînd cont de faptul că fi­nan­țarea se face în urma cîștigării unor com­petiții, conform comunicatului e­mis de membrii CNCS pe 12 aprilie, proiectele alese în toamna anului trecut pe Resurse Umane și Idei nu au fost încă anunțate și, prin urmare, cer­ce­tătorii nu își pot primi banii. Pe de altă parte, pentru Parteneriate s-a lan­sat deja o competiție pe 10 aprilie, anul acesta, cu un buget mai mare. „Fie­care minister face astfel de mutări. În 2008 s-au făcut, se face și acum. Se taie și se promite că se va da înapoi la un moment dat. La Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» (UMF) sînt în jur de cinci proiecte acum numai la Idei, care vor fi finanțate în 2013 cu 45% din bugetul inițial, dar mai avem și pe alte ra­muri. Am și eu unul în derulare. Toate începuseră bine, au fost evaluate după niște principii de calitate, dar nu pot să spun că vreodată au mers lucrurile fără cusur în cercetare. Cum funcționează ceva, cum se strică”, a declarat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu, prorector res­pon­sabil cu strategie instituțională, evaluare academică și relații cu organi­zațiile studențești, sindicale, ONG-uri și comunitatea locală de la UMF Iași.

Ministrul delegat Mihnea Cos­to­iu este de părere, însă, că situația nu este nici pe departe asemănătoare cu cea din 2008-2011, cînd rata de fi­nan­ța­re a proiectelor de tip Idei era cu 20 de procente mai mică decît în ultimii trei ani. „În intervalul 2008-2009 lu­cru­rile au mai funcționat prin prisma proiectelor de finanțare începute anterior acestei perioade. Componenta in­ter­nă a finanțării cercetării din Ro­mâ­nia a avut sincope. Cu excepția unui singur an, 2011, nu au mai fost lansate competiții la programele majore de cercetare. Înțelegem contextul econo­mic, dar parcă ar fi trebuit să se în­cer­ce și alte soluții pe lîngă subfinanțarea la acest nivel. Pentru că cercetarea nu se face în perioade disproporționate. N-a existat o ritmicitate din cauză că centrele, stațiunile și instituțiile de cer­ce­tare universitare au avut probleme destul de mari. Mă și mir că au rezistat u­nele pînă acum”, a declarat conf. univ. dr. Costel Samuil, prodecan al Fa­cul­tă­ții de Agricultură de la U­ni­ver­si­ta­tea de Științe Agricole și Me­di­cină Ve­terinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași, fost director al Departamentului de Cercetare al USAMV.

Singurele resurse

În universitățile ieșene există, la fel ca în restul centrelor de cercetare din România, două categorii de cer­ce­tă­tori. Este vorba de cei care încheie contracte pe perioadă nedeterminată cu o instituție de învățămînt superior, pro­iectele de cercetare reprezentînd o sursă suplimentară de venit, și cei care depind de finanțarea acestor proiecte. La nivel național, înjumătățirea bugetului pentru cele aflate în derulare în 2013 afectează în jur de 1.500 de cer­ce­tători din ambele categorii. „La noi în universitate sînt mai puțini oameni care depind în totalitate de aceste pro­iecte, financiar vorbind, însă ele au fost concepute în așa fel încît să determi­ne viitorul lor științific dar și cel salarial. Eu mă așteptam să ajungem aici. Cînd nu sînt bani, se mai taie de la educație și cercetare pentru că nu sînt direct productive”, a declarat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu.

Cer­ce­tă­torii care se susțin financiar exclusiv din proiectele cîș­ti­gă­toa­re în competițiile CNCS sînt cei mai afectați din instituțiile de învățămînt superior ieșene. Aceștia fac parte din echipele de cercetare pentru proiecte pen­tru stimularea constituirii de Ti­ne­re Echipe (TE) și de cercetare Post­doc­torală (PD).

„În universitatea noastră, de e­xem­plu, sînt implicate în proiecte de acest tip persoane tinere în procent de 40-50%, cercetători doctorali și postdoctorali care puteau, în loc să rămînă pe un astfel de proiect la nivel de postdoc, să plece în străinătate cu un sa­la­riu mai mare. Sînt proiecte mari, care du­rează doi – trei ani și pentru care există o anumită gîndire a activităților astfel încît ele să aibă o anumită conti­nuitate, consistență și abia apoi re­zul­tate”, a declarat prof. univ. dr. ing. Car­men Teodosiu, prorector responsabil cu cercetarea științifică la Uni­ver­si­tatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI). Aceasta a explicat că Politehnica a participat la compe­ti­ția din toamna anului 2012 cu opt pro­iecte, însă din cauza faptului că standar­dele grilelor de evaluare s-au mo­di­­ficat, doar un proiect de tip TE din programul Resurse Umane a fost a­pro­bat pentru finanțare.

Cu jumătate de normă pînă în 2015

Una din observațiile prin ca­re membrii CNCS și-au justificat demisiile a fost aceea că re­du­cerea bugetului pe programul Idei a venit după ce au solicitat MEN să finanțeze prioritar a­ces­te proiecte, în detrimentul ce­lor de pe filiera Resurse U­ma­ne. Pentru minister, însă, pro­punerea nu a fost considerată o­por­tună, întrucît ar duce la tă­ie­rea bugetului destinat tinerilor cer­cetători. În plus, propunerea MEN pentru continuarea pro­iec­telor de tip Idei a fost aceea de a redistribui o parte din bugetul solicitat pentru 2013 în 2014 și 2015. Acest lucru ar putea fi aplicat în cazul proiectelor complexe de Cercetare Exploratorie (PCCE) lansate în 2011 și 2012, urmînd ca cele inițiate în 2008 și aflate acum în ultima etapă să primească finanțare integrală. Re­dis­tri­buirea va permite lansarea Pro­iec­te­lor de Cercetare Exploratorie (PCE) – cea de-a doua componentă a ramurei Idei –, care au cîștigat competiția de la sfîrșitul lui 2012. Cercetătorii văd, în­să, această procedură, drept o dovadă de incoerență în alocarea bugetului. „Cred că unul din rarele momente fas­te pentru cercetarea științifică a fost cel din urmă cu doi – patru ani, cînd s-a introdus o mai mare rigoare în planificarea și organizarea competiției pentru finan­ța­re, prin regîndirea criteriilor de se­lec­ție, a procedurilor de evaluare și, de asemenea, prin solicitarea colabo­rării experților străini. Pentru un mo­ment, am avut, atunci, cu toții impresia că alocarea finanțării a devenit mai pu­țin aleatorie și mai transparentă decît se întîmplă astăzi, cînd ne-am în­tors de unde am plecat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru-Florin Pla­ton, de la Facultatea de Istorie a U­ni­versității „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași, directorul unui proiect de tip PCE – Idei, început în 2011. A­cesta a explicat faptul că în primul an de des­fă­șu­rare a cercetării nu au existat probleme din punct de vedere al ac­ti­vităților pla­nificate sau al finanțării. „A­cum însă, mai exact din ianuarie 2013, situația a devenit de-a dreptul dramatică și mă îndoiesc de faptul că mai sînt șanse de îndreptare. Dacă fi­nan­țarea rămîne cea de acum, diminuată cu aproape 60%, finalizarea pro­iec­tului meu și, cred că și a celorlalte, în condițiile prevăzute inițial, este im­po­sibilă. Autoritatea de management s-a angajat ca suma res­tantă din acest an sa fie reportată anul viitor, dar, ju­de­cînd după cele întîm­plate pînă acum și cît de netransparent este procesul de luare a deciziilor, mă îndoiesc profund că această pro­misiune va pu­tea fi ținută”, a explicat prof. univ. dr. Ale­xan­dru-Flo­rin Platon.

În condițiile în care procentul din bu­getul de stat de­di­cat cercetării a fost instabil în ul­ti­mii cinci ani, univer­si­tă­țile au căutat so­luții chiar și în bu­zu­narele proprii. La USAMV, spre e­xem­plu, s-a lansat anul acesta un pro­iect din fonduri in­ter­ne care prevede sus­ținerea, din punct de vedere ma­terial, a lucrărilor de cer­ce­tare științifică i­ni­țiate de studenți. „Am încercat să gă­sim finanțare ex­ter­nă, pe fonduri struc­turale, pe Pro­iec­te­le Cadru 7 (n.r.: cel de al șaptelea Pro­gram Cadru de Comunități Eu­ro­pe­ne pentru cercetare, dezvoltare teh­no­logică și activități demonstrative) și am în­cercat, la o scară mai mică, să ajutăm ti­nerii din universitate, mai ales pre­pa­ra­tori, asistenți, ca să-și conso­lideze debutul în cercetare, prin granturi in­ter­ne. Uni­ver­sitatea mai are un singur proiect de cercetare pe PN II, mai are șase pro­iecte pe Resurse Umane și, în rest, toate s-au încheiat. Dar mai sînt cele finanțate prin Pro­gra­mul O­pe­ra­țio­nal Sectorial Dez­vol­tarea Re­sur­se­lor Umane (POSDRU), cele pentru Creș­terea Com­pe­ti­tivității Eco­no­mi­ce (POSCCE) și cele cu agenți econo­mici”, a explicat conf. univ. dr. Costel Samuil.

Procente tăiate cu laserul

Deși o mare parte din bugetul cer­ce­tării a fost direcționat anul acesta că­tre proiectul ELI-NP de la Măgurele, din universități această chestiune nu este văzută ca un motiv pentru dimi­nuarea sprijinului față de centrele de cercetare din instituțiile de învățămînt superior. Construirea laserului este un pro­iect coordonat de Institutul Na­țio­nal de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, iar o parte dintre costurile implicate sînt acoperite de Uniunea Eu­ropeană pe baza unui contract în­che­iat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică. „Platforma de acolo este una de nivel mondial și trebuie susținută financiar, pentru că alt­fel este inutilă, e păcat de acea in­fra­struc­tură și de dotarea respectivă”, a declarat conf. univ. dr. Costel Samuil. Acesta este de părere că cercetătorii vor restrînge din obiective pentru a se încadra în bugetul reconfigurat, lucru care ar putea duce la nerealizarea pro­iec­telor deja începute. „Acesta este ma­rele risc al măsurilor luate de MEN. S-a stabilit deja un anumit management a proiectelor, cît se poate de o­biectiv și dacă este dat peste cap, acest lucru se va răsfrînge și asupra calității rezultatelor, dacă ele vor mai exista”, a ex­plicat fostul director al Depar­ta­mentului de Cercetare al USAMV.

MEN consideră că demisiile din CNCS pot fi soluționate în timp util, astfel încît proiectele aflate în des­fă­șu­ra­re să nu fie afectate. Posturile vor fi o­cupate de persoanele propuse de univer­sitățile din țară în urma unei solici­tări a ministerului din luna februarie. În instituțiile de învățămînt superior, în­să, nu golurile din consiliu, ci acelea din buget sînt cele care amenință să blocheze cercetarea științifică în stadiul de proiecte.