Etica din televiziune, bătută la 0
Mai plați ca ecranul 20 martie 2013 Niciun comentariu la Etica din televiziune, bătută la 0 7Presa sportivă din România a ajuns, din păcate, în 2013 cu o reputație pe care, pînă la urmă, singură și-a prăpădit-o pentru metodele de a ține atenția cititorilor sau a telespectatorilor. Deși sfîrșitul pare să fi început cu titlurile prea-pestrițe de pe unele site-uri, care păreau amuzante, glumă a unui jurnalist plictisit, dar pe care „breasla” le-a găsit nemuritoare, nu s-a terminat acolo. A reușit de asemenea să creeze din fotbalul românesc personaje colorate care pînă în ziua de azi minunează și înspăimîntă în același timp România. De la Dumitru Dragomir, frații Borcea ajungînd în final la patronul echipei din Ghencea, Gigi Becali.
La început, patronul Stelei părea inofensiv, dar presa l-a crescut, i-a dat importanță și acum a ajuns să-și culeagă roadele la ce a semănat. Fostul prezentator al emisiunii „Ora de Pro Sport”, Costin Ștucan, a fost nevoit să renunțe la postul de crainic fiindcă și-a făcut meseria. În timpul meciului Stelei cu Chelsea, camerele de filmat au surprins momentul în care Becali folosea ruta Argăseală, Stoica și alți soli să trimită în timpul jocului mesaje antrenorului. Iar Ștucan a criticat această acțiune, l-a criticat pe patron, care a avut o reacție demnă de reputația sa. I-a interzis trustului Media Pro accesul conferințe și interviuri din partea clubului, promițînd să ridice restricția doar dacă prezentatorul TV dispare din peisaj. Și asta s-a întîmplat, emisiunea lui Costin Ștucan a fost și încă este suspendată, totul datorită influenței unui personaj crescut iresponsabil de presă.
Atît prezentatorul cît și patronul Stelei erau cunoscuți și pentru cît se ciondăneau de doi ani încontinuu. Ambii au avut multe momente în timpul emisiunii lui Ștucan în care limbajul și comportamentul lor nu era în totalitate potrivit pentru micul ecran, Becali ajungînd chiar să-l numească „măscărici” pe jurnalist. Însă acesta a demonstrat că el nu se mai limitează doar la insulte, fapt ce a fost prevăzut și criticat de alții din presă, dar fără succes. Firele prin care presa sportivă credea că-l mișcă pe patron după cum consideră ei de cuviință, s-a demonstrat a fi exact pe dos, iar acum le simțim efectele, cum încetul cu încetul, ne leagă de mîini și de picioare.
Paul ANDRICI
Adaugă un comentariu