Ce visează Moldova

Noi, moldovenii, sîntem obiș­nu­iți fără. Fără identitate națională, fă­ră orientare politică, fără preșe­din­te timp de doi ani, mai nou – și fără gu­vern. După 2009, nici chef să pro­tes­tăm nu mai avem. Iar acum cîteva zi­le, cînd Filat și miniștrii lui au fost de­miși, rețelele de socializare au fost inundate de melodia celor de la Car­la’s Dreams – „POHUI”. Din toa­te difuzoarele, de la toate telefoanele mo­bile se auzea cuvîntul rusesc ca­re, într-o manieră necenzurată, spu­ne lumii că te doare-n cot. Cumva, băi­eții de la Carla’s Dreams au fost mai prezenți în viața noastră decît toți miniștrii și parlamentarii luați la un loc.

Mi-amintesc că i-am auzit pri­ma dată în redacție. Abia intram pe ușă, dimineața, iar șefa mea și alți cîți­va colegi dansau și îngînau un cîntec des­pre niște băieți care s-au îm­bă­tat, se plimbau pe stradă într-un li­ghean și le strigau tuturor „dă-ti!”, urmat de cîteva mostre de folclor urban ca­re nu pot fi reproduse în acest text. Adu­ceau a „Grăiește Moldove­neș­te”, dar, mai tîrziu au început să cînte des­pre inimă, despre iubire și des­pre lecțiile pe care trebuie să le dăm fra­ților noștri mai mici.

Cu POHUI au dat lovitura, iar fap­tul că nimeni nu știa cum arată, ci­ne este sau cîți oameni se numesc Carla’s Dreams făcea ca proiectul să devină tot mai popular. Apoi au fă­cut un duet cu o tînără talentată din Chișinău care-și spune Dara și des­pre această colaborare au început să circule cele mai fantastice zvo­nuri. Despre cum cei doi nu s-au întîlnit ni­ciodată-n realitate și despre cum Dara a trebuit să cînte peste vocea lui Carla’s. Apoi au promis un con­cert împreună și toate televiziuni­le își lustruiau obiectivele camerelor în așteptarea identității celui care se as­cundea pînă atunci. Ca la concert Carla’s să apară în blugi simpli, adi­dași, cu glugă pe cap și cu un ma­chi­aj strident care să-i acopere toată fa­ța și să facă imposibil de ghicit ori­ce trăsătură. Atunci, paparazii s-au în­răit și mai tare și s-au apucat de răs­foit arhive și plătit surse. Au dat pes­te un oarecare Andrei, fost solist al unei trupe pop de acum mulți ani, încercuindu-l cu roșu pe unul din cei patru tineri care apar în singura po­ză care s-a păstrat pe net cu ei. Se mai spune că solistul are o fetiță pe nume Carla, de aici și numele trupei și că, de fiecare dată cînd iese pe sce­nă, interpretul își machiază fața timp de cîteva ore, cu vopsele speciale, care nu se iau, ca să nu-l pîndească jur­naliștii cu căldările de apă prin culise.

Recunosc și ei că sînt supraapre­ciați, mai ales după ce a dat și Ro­mâ­nia de gustul lor și au devenit cum­va „exotici”. Desigur, rețeta succe­sului lor e simplă și se datorează mai mult anonimatului decît muzicii, dar se pare că aveam nevoie de tot circul ăsta, cel din politică nu mai e în sta­re să satisfacă nici o poftă.

Anastasia CONDRUC