Adrian Cioroianu, despre patimile Moldovei

Istoricul și jurnalistul Adrian Cio­roianu a suținut săptămîna trecută, la Iași, o prelegere intitulată „Spiritul moldovenesc în istoria de ieri și de azi a României”, despre importanța pe care a avut-o Moldova de-a lungul schimbărilor istorice prin care a trecut România. Întîlnirea a avut loc joi, 24 ianu­arie, începînd cu ora 17.00, la A­te­ne­ul Tătărași.

Unul dintre aspectele discutate a fost cea a sacrificiului Moldovei în momentul unirii cu Valahia. „Cel mai mare handicap al regiunii noastre es­te amplasarea sa geografică, în a­pro­pi­e­rea Rusiei”, a explicat Adrian Cio­ro­ianu, menționînd că Iașul nu ar fi putut niciodată să rămînă capitala României. De asemenea, istoricul a precizat și importanța pe care ar avea-o un centru cultural care nu ține de zonă, „ci de respectul pe care-l au cei din locul respectiv față de valorile acestuia”, comparînd casa me­mo­rială a lui Ion Creangă, care e vizitată anual de mii de persoane, cu cea a lui Constantin Brâncuși, din județul Gorj care se deteriorează de la an la an. În urma lecturii unui scurt fragment din volumul „Psihologia po­porului român”, de Dumitru Dră­ghi­cescu, Adrian Cioroianu a amintit de Răscoala din 1907, con­si­de­rînd acest moment istoric drept unul re­pre­zen­tativ în ceea ce privește calitățile și de­fectele românilor din întreaga ța­ră, nu doar din Moldova, observînd că „România trăiește, în mod parado­xal cea mai bună perioadă a sa”.

Adrian Cioroianu a mai sus­ți­nut o prelegere pe această temă acum aproximativ un an, la Iași, la A­te­ne­ul Tătărași. Acesta este eseist, istoric și jurnalist, iar între 2007 și 2008 a în­deplinit funcția de ministru al afacerilor externe. A publicat articole în „Di­lema Veche”, „Suplimentul de Cul­tu­ră” și este membru al Grupului pen­tru Dialog Social.

Mădălina MORARU