De ziua națională a PRO TV-ului

17 de ani au trecut de cînd, de ziua României, un fost cameraman a pus bazele celei mai mari fabrici de emisiuni și vedete în țara care î­na­inte folosea televizorul doar ca să mai vadă fața unuia din cei mai lon­ge­vivi lideri comuniști. Dar astea-s po­vești de bunici. De cînd PRO TV a intrat pe piață, nimeni nu a reușit să-i do­boare statutul de lider.

Cei din gene­rația mea probabil își aduc aminte mai degrabă diminețile de sîmbătă în care postul, după modele interna­țio­nale, oferea numai e­pi­soade du­pă episoade de desene animate, ca a­poi să încheie seara prin show-ul de comedie. Începuse pe-atunci și An­te­na 1 să atragă atenția cu Dan Ne­gru, dar cînd începea „Vacanța Ma­re”, telecomanda schim­ba imediat canalul pe PRO TV

Astăzi, postul pare să-și fi construit o mașină de stors lacrimile te­les­pectatorilor și de colecționat pri­vi­rile insistente ale publicului mas­culin prin Dansez pentru tine. Au instalat și-un mecanism prin ca­re orice tînăr cîntăreț cu aspirații îndeajuns de înalte și fularul strîns de gît se poate lansa la Vocea României. Și cum formula talk-show-urilor mon­­­dene a dat roade la noi, și-a făcut și PRO TV-ul dintr-un fost tonomat al Televiziunii Române propriul lup­tător pentru fericirea poporului prin Happy Hour, prezentat de Că­tălin Măruță.

Da, nostalgia există, căci după 17 ani într-un „du-te – vino” al grilei de programe, parcă nu ne mai uităm la același canal. Dar chiar și melancolicii trebuie să vadă că lu­cru­rile nu pot rămîne la fel, iar PRO TV-ul chiar a încercat să păs­treze cîteva din emisiunile și transmisiile care l-au consacrat. Știrile de di­mi­neață au rămas tot acolo, de la ora șapte și la distanță de 12 ore An­dre­ea Esca încă mai prezintă jurnalul de seară, chiar dacă nu mai spun­e „Bună seara, România. Bună seara, București”. Filmele de ac­țiune de luni seară și-au păstrat în mare par­te actorii principali și nu lip­seș­te, din vreme-n vreme, cîte un ma­ra­ton cu Steven Seagal.

La anul, cînd PRO TV o să-și celebreze majoratul, poate o să se perpetueze felul în care aceștia au adaptat și și-au asumat pînă acum tot ce a fost popular printre oameni într-o imagine proprie. Anul acesta, de 1 decembrie, „Statele unite ale României” a fost sloganul sub care canalul a încercat, la a 17-a aniversa­re, să agațe telespectatorul. Și a re­u­șit, dacă ne luăm după graficele de audiență. Indiferent de opinia u­no­ra și altora despre post, el este pînă la ur­mă unul care a știut cum nu doar să supraviețuiască, ci și să progreseze după cerințele pieței.

Paul ANDRICI